Dobanda legala - restante salariale

Si angajatorul din sectorul bugetar trebuie sa se supuna hotararii judecatoresti.

Problema care s-ar putea pune este daca se stabileste de la inceput valoarea titlului executorii - actualizata, indexata plus dobanda - transele viitoare se mai pot actualiza ?

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ªI JUSTIŢIE
Completul competent să judece recursul în interesul legii



Minuta deciziei nr. 2
Dosar nr. 21/2013


ªedinţa de la 17 februarie 2014


ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:



Admite recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că: În aplicarea dispoziţiilor art.1082 şi art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin.(2) teza I şi art.1535 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art.1 şi art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2014.

Banuiesc ca a fost "aprobat' punctul acesta de vedere: " "Unele instanţe de judecată au admis cererile formulate şi au obligat instituţiile bugetare debitoare la plata dobânzii legale penalizatoare, aferente sumelor stabilite prin titlurile executorii la care se referă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată cu titlu de daune – interese moratorii, pentru prejudiciul pretins de reclamanţi prin executarea creanţelor potrivit prevederilor acestui act normativ.
Dobânzile legale au fost acordate, fie de la data pronunţării hotărârilor judecătoreşti ce constituiau titluri executorii, fie de la data formulării cererilor de chemare în judecată prin care acestea au fost solicitate, iar instanţele şi-au întemeiat hotărârile pe dispoziţiile Codului civil din anul 1864 ori pe cele ale Codului civil din anul 2009, în raport de data titlurilor executorii din care izvorau obligaţiile pecuniare ale debitorilor.
Pentru a pronunţa aceste soluţii, instanţele au reţinut că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 s-a prevăzut ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eşalonată pe o perioadă iniţial cuprinsă între 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2010, Legea nr.230/2011) au fost aduse modificări sub aspectul perioadei şi procentelor de plată, urmând ca executarea obligaţiilor să fie finalizată în anul 2016.
Împrejurarea că prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele preţurilor de consum, comunicat de Institutul Naţional de Statistică nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune – interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligaţiei de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanţele au devenit certe, lichide şi exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Actualizarea creanţelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanţi.
Astfel, actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piaţă, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi în circulaţie, aduşi astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menţine valoarea reală a obligaţiei monetare la data efectuării plăţii, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câştigul pe care creditorul l-ar fi obţinut din investirea banilor, dacă aceştia ar fi fost plătiţi la scadenţă, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere şi acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Aşadar, acordarea dobânzii legale, până la data plăţii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflaţie nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispoziţiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.
S-a considerat şi că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privinţa exigibilităţii creanţelor, în sensul amânării scadenţei acestora.
Astfel, creanţele recunoscute în favoarea reclamanţilor, fiind certe, lichide şi exigibile, obligaţia de plată este cu execuţie imediată, chiar de la data pronunţării hotărârilor în primă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din acelaşi act normativ, anterior republicării). Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul naşterii raportului juridic obligaţional, obligaţia rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată nu s-a negat existenţa şi întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eşalonată a obligaţilor de plată conţinute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificaţia exonerării debitorilor de plata daunelor interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acţionat cu intenţie sau din culpă. Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedeşte existenţa unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forţa majoră, fapta creditorului însuşi ori fapta unui terţ pentru care debitorul nu este ţinut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terţ să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forţei majore sau ale cazului fortuit.
Or, eşalonarea plăţii instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deşi îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
Ca atare, în interpretarea dispoziţiilor art.1073, art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 şi art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea daunelor - interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor rezultate din titlurile executorii.
În acest sens, a fost invocată şi jurisprudenţa Curţii Europene Drepturilor Omului în care s-a statuat că unei persoane care a obţinut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluţionării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obţine executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătoreşti pronunţate în favoarea sa"

In acest sens, pentru acordarea acestor daune-interese moratorii va trebui actionat in judecata din nou angajatorul.

Mai am o nedumerire referitoare la perioada de la care poate fi solicitata dobanda legala.....
1.Restantele sunt din 2008.
2. in 2008 in vigoare era 'vechiul cod civil'.
3. Dobanda legala se refera la intervalul ziua de salariu din 2008 -data platii din 2014?

Parerea mea este ca pot fi cerute de la data pronuntarii hotararii, pentru sumele calculate ca obligatii de plata.