Divort / credit / minori

Cel mai bine e sa nu divortati ! Chiar daca in fapt nu veti mai fi impreuna, macar ramaneti " oficial " casatoriti fiindca se complica foarte mult problemele si riscati o data cu copii si apoi riscati sa ....pierdeti si ceea ce aveti in momentul de fata.

Cred ca doamna este cea mai in masura sa decida ce este mai bine pentru dansa si pentru copii dansei din toate punctele de vedere! Cunoaste cel mai bine situatia si evalueaza cel mai corect posibilitatile!

Divortul nu il hotarati prin prisma creditelor si a copiilor, acestea sunt insa "impedimente" pe care trebuie sa vi le asumati. Nu pot nici sa zic "nu divortati"pt. ca fiecare isi respira propriul aer.... dar nici simplu nu e sa divortezi cand de pasul acesta depind 5 oameni pe putin (2 copii, dvs.,sot, soacra).
Incercati sa priviti astfel situatia:
1. divortul nu presupune partajarea obligatorie nici a activului si nici a pasivului, adica
a) imobilele/bunurile nu trebuie musai transferate catre unul sau celalalt inca din prima zi a divortului (divortul inseamna ca se sisteaza doar starea maritala),
b)creditele raman pe numele si in sarcina ambilor debitori, fie ca dorm sau nu in acelasi pat, bancii nu-i pasa decat sa fie plata la zi.
2. daca se doreste musai partajarea, dupa pronuntarea divortului: cu acordul bancii se trece la valorificarea bunului, indestularea creditului si, daca nu a fost suficienta suma, se reesaloneaza plata pe numele ambilor codebitori.
3. (si de fapt, cel mai important) divortul nu trebuie sa insemne alienarea unui parinte de copiii sai, nu obligatoriu in orice caz, exista multe cupluri care au inteles asta, care au stabilit de comun acord locul in care domiciliaza minorii, ambii parinti exercitandu-si autoritatea parinteasca in egala masura. Divortul nu inseamna neaparat ura, poate fi si educatie/civilizatie intre cei doi fosti soti, idealul pentru copiii care copiaza aidoma comportamentul parintilor. Ca ultima idee, da, dovada unui domiciliu stabil si a veniturilor indestulatoare constituie un reper important.

Multumesc pentru raspunsuri. Sa speram ca nu se ajunge acolo, Nici eu nu vreau sa divortez, nici sotul conform spuselor sale. Dar cred ca tocmai din acest motiv nu vrea.....offf viata asta

Eu in primul rand nu inteleg cum pe sot il tine creditul si copiii. Copiii e normal sa il tina de la a divorta si daca si dv. aveti o astfel de atitudine, faceti ce puteti sa remaiati relatia. Un psiholog, un preot, discutii in familie, dese, dese, dese... faceti ceva.
Vorbiti cu copiii, nu luati o decizie fara sa-i intrebati si pe ei; cati ani au?

Cat despre casa, nu inteleg pe ce nume este sua de ce nu aveti acte pe ea, nu are receptia facuta? Aia de la primarie, nu platiti impozit pe ea?
De ce stati cu soacra daca acea casa e locuibila? NU va puteti muta acolo toti 4 macar o perioada? Sau s-o inchiriati, sa produca ceva...

Despre copii: este o solutie absolut extrema aceea de a separa copiii iar instantele iau foarte rar aceasta solutie, de regula opri in cazuri sociale cand o persoana nu poate creste doi copii din venitul sau ori in cazul in care parintii se inteleg in acest sens si copiii sunt de sexe diferite, varste diferite etc. Totusi, este o solutie extrema si se ia foarte rar. Eu nu as lua-o in calcul in cazul dv. concret.

Locuinta copiilor se stabileste de parinti impreuna; asa incat da, v-ar cam trebui sa aveti acordul tatalui pentru a duce copiii in alta localitate, insa depinde si unde, cat de departe etc.

Dv. aveti venituri?
Nu conteaza forma sub care un parinte asigura locuinta copiilor sai; o locuinta cu chirie este la fel de locuinta ca si una in proprietate, instantele nu fac absolut nicio diferenta in acest sens; statusul dv. la p;arintii dv. este, dpdv al locuintei, inferior unei chirii, caci la parinti ati fi tolerata (daca nu aveti o cota din proprietatea asupra imobilului acela).
Eu nu mi-as face nicio problema cat de mica pentru chirie, stau de 14 ani in chirie, in acelasi loc si nicio persoana nu m-a privit ca paria doar ca platesc o chirie in loc de rate.
In instanta am avut cazuri de parinti tolerati pe la rude sau cu contracte de chirie sau de comodat; amcheta sociala care a aratat ca sunt conditii decente a contat, nu titlul in baza caruia se asigura locuinta.
Stiu caz de parinte-proprietar care a pierdut dreptul de a tine minorii peste noapte ca nu avea apa curenta, desi avea ditamai casa. Prin urmare, conditiile, nu titlul conteaza.

Informati-va, vorbiti cu copiii, cu sotul, luati o decizie fara certuri, acceptata de toti; va spun asta ca e mai bine pentru toti pe termen lung.