Societatea la care lucrati nu are niciu drept sa investigheze viata dvs. personala, deci implicit nici cine este tatal copilului dvs!
In cazul in care tatal isi va recunoaste copilul, firma nu are dreptul legal sa va concedieze! Daca o vor face totusi, legea va aopara in sensul ca puteti contesta decizia de concediere si puteti solicita reintegrarea pe posturile detinute!
Cat despre certificatul de nastere, probabil ca va trebui cumva si sa il prezentati si angajatorului dvs. daca va veti face actele ptr crestere copil de 1 an sau 2 ani!
1. NU, nu au nici un drept sa faca investigatii privind viata dvs. privata.
2. Nu stiu daca o concediere in acest caz ar fi legala.
Ar fi mult de investigat si de argumentat si de o parte si de alta, pentru ca aprecierea legalitatii ar trebui sa tina seama de multi factori (cum ar fi politica interna exacta, care este motivul pentru care relatiile intre colegi sunt indezirabile, obiectul de actvitate, atributii de serviciu, gradul de responsabilitate al functiilor, in ce relatie profesioanala va aflati cu tatal copilului, ce s-a intamplat cand au mai fost cazuri similare / daca au mai fost etc.)
Din pacate eu nu pot sa spun la fel de categoric precum antevorbitorul ca este ilegala interdictia firmei (ca salariatii sa aiba relatii "amoroase" intre ei) sau ca nu va pot concedia ... Imi pot imagina scenarii in care o astfel de interdictie este corecta si legala, iar angajatorul are dreptul sa o impuna.
Oricum, daca aceasta interdictie este corect si legal formulata, atunci firma v-ar putea concedia si pe baza altor probe ce indica relatia dvs. (chiar si in lipsa certificatului de nastere / numelui tatalui in certificat).
Ca exemplu, in profesia de judecator exista o serie de incompatibilitati legate de viata personala (un judecator nu poate judecat un caz in care are a relatie "apropiata" cu avocatul advers / procurorul).
3. Cel mai probabil da, sunteti obligata sa duceti certificatul de nastere la lucru, fie in legatura cu un eventual concediu de maternitate, fie in legatura cu deduceri fiscale.
Cu foarte mare creativitate si greutate veti scapa de obligatia de a duce certificatul de nastere. Cel mai probabil atunci veti ridica foarte multe suspiciuni.
In plus, pentru a benefica de o anumita protectie la locul de munca (legata de maternitate si lauzie), va trebui sa depuneti certificatul de nastere.
Daca imi permiteti, doua sfaturi extra subiect:
1. In opinia mea, cea mai corecta metoda ar fi ca unul dintre dvs., fie dvs. fie tatal copilului, sa isi caute din timp alt loc de munca. Mentinerea relatiei amoroase si a relatiei de munca la actualul angajator va fi, la un moment dat, imposibila. Angajatorul va afla sau banui pana la urma si va cauta sa scape de unul dintre dvs., fie in mod legal, fie chiar abuziv daca legal nu va putea.
Chiar daca nu va va concedia pentru abaterea disciplinara de a fi incalcat interdictia "fraternizarii cu colegii", va puteti astepta la sicane sau la orice alt pretext de concediere (la primele turbulente economice, la o scadere de performanta etc.).
Din pacate, dvs. ca viitoare mamica sunteti mai expusa la riscul unei concedieri / riscului sa nu mai aveti unde sa va intoarceti din concediu de crestere copil. Formal, gravidele si mamicile proaspete beneficiaza de o multime de masuri de protectie.
Informal, multi angajatori se razbuna pentru "obraznicia" de a fi ramas insarcinata si se tem ca mamele de copil mic nu vor perfoma dupa concediu de crestere copil (dupa o pauza profesioana lunga, avand si grija celui mic).
Datorita copilului, este posibil sa fiti mai putin dispusa sa va aparati drepturile in instanta, in cazul unor abuzuri (prioritate va fi sa aveti un loc de munca, nu sa va luptati cu lunile prin tribunal sa fiti reangajata acolo unde nu sunteti dorita).
2. Daca singurul motiv pentru care tatal nu va recunoaste copilul este ca sa nu se afle la serviciu de relatia dvs., atunci va rog insistent sa va mai ganditi de ce il privati pe copilul dvs., si pentru ce beneficiu.
Mi se pare absurd ca, de dragul uni job (temporar, cel mai probabil) (si poate de dragul unui angajator aparent de toata jena) sa va lasati copilul fara tata.
Ganditi-va ca de la jobul asta puteti oricand pleca sau fi data afara. Copilul va trai toata viata sa cu starea lui civila, cu curiozitati si dorinte in ceea ce priveste pe tatal sau. (cine e / a fost? ce culoare aveau ochii lui? oare zambetul meu care nu seamama cu al mamei vine de la tata? mie de ce nu mi-a ramas nimic mostenire de la cel care pretinde ca e tata? oare mie tata de ce nu imi ia bicicleta / plateste pensie alimentara cum fac ceilalti tati ai copiilor de la gradinita? eu de ce nu merg nicaieri cu tata in vacanta? pe cererea de inscriere la facultate, ce trec la initiala tatalui?)
Sunt crescut de o mama singura (abandonata de tatal complet absent in copilaria mea). Nu va scriu ca sa va judec deciziile de viata (departe de mine gandul) ori sa va "cainez" pentru ce va asteapta.Numai creau sa spun ca, din experienta mea personala si profesionala, sunt ferm convins ca este bine si corect si legal ca actele de stare civila sa reflecte situatia reala (indiferent de consecinte - viata e lunga si lucrurile au un fel al lor propriu de a se aseza in timp). Or, daca actele nu reflecta situatia reala, macar sa fie niste motive mai intemeiate in spate (in opinia mea, mai mult decat pastrarea unui job).
Copilul nu ramane fara tata daca nu e trecut in certificat, pe copil il intereseaza sa il aiba pe taica-sau in casa sau alaturi, nu in certificat.
In legatura cu certificatul, il poate recunoaste oricand, ar fi o situatie temporara, nu pt... toata viata :).
Daca se despart si tatalui nu ii va pasa de el, oricum aceste intrebari vin si cu tata si fara tata in certificat..
Daca nu vreti sa se afle la munca de relatia dvs, declarati copilul singura si cand n-oti mai munci acolo, tatal il poate recunoaste.
Nu sunteti obligata sa duceti certificatul de nastere la serviciu.
In rest, pe celelalte aspecte e mai mult de discutat si ce ati semnat va este opozabil.
gi-jane2 a scris:
Copilul nu ramane fara tata daca nu e trecut in certificat, pe copil il intereseaza sa il aiba pe taica-sau in casa sau alaturi, nu in certificat.
In legatura cu certificatul, il poate recunoaste oricand, ar fi o situatie temporara, nu pt... toata viata :).
Daca se despart si tatalui nu ii va pasa de el, oricum aceste intrebari vin si cu tata si fara tata in certificat..
Daca nu vreti sa se afle la munca de relatia dvs, declarati copilul singura si cand n-oti mai munci acolo, tatal il poate recunoaste.
Sunt perfect de acord cu toate afirmatiile de mai sus, ele sunt legal corecte. Eu unul nu stiu care este situatia intre cei doi parinti (ar avea de fapt copilul pe tata in casa in conditiile in care parintii ascund activ relatia dintre ei), al cui serviciu se doreste de fapt protejat si care este atitudine tatalui (acum si tinuta morala pentru mai incolo). Oare va vrea sa il recunoasca mai tarziu pe copilul nerecunoscut la nastere? Daca nu va mai dori sa il recunoasca, va vrea mama sa il forteze sa faca asta?
Este perfect adevarat si ca, ceea ce primeza, este implicarea, prezenta fizica a unui tata (fie el cel din certificat sau altul).
Dar eu, ca si copil crescut fara tatal din certificat (si fara tatat defel), am acceptat mai usor realitatea care a corespuns cu actele.
O prietena de-a mea a crescut bine-mersi cu o liniuta in certificatul de nastere, la tata. Nu stie cine este tatal, mama ei pastreaza cu mare decenta si stoicism acest secret, si in acte, si in afara lor. Nu e nimic dramatic nici in asta...
In experienta de jurist, am vazut situatii extrem de incurcate cauzate de necorelarea intre starea civila si cea reala (copii cu alti tati decat cei biologici, batrani dati afara din case de rudele civile dar nebiologice, circuri urate pentru stabilirea paternitatii prin tribunale etc.)
Oris'cat, in opinia mea personala, nici un job nu merita dilemele de mai sus de mai sus.
In fine, macar mama din cauza va avea avantajul ca nu trebuie sa ceara formal consimtamantul nimanui pentru decizii privind pe copil.
avocatnet.ro explicăm legislația
smeagull, utilizator
gi-jane2, moderator
b_anyela