Buna-credință se prezumă până. la proba contrară.art. 14 alin. 2 Noul Cod Civil, sau art.1899 alin.2 Vechiul Cod civil.
Art. 901 - Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular
(1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul său, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara.
(2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrării cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare;
b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane;
c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu buna-credinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.
Sustinerea bunei-credinte este apanajul paratului si el este cel care solicita mentinerea actului de vanzare pentru ca este de buna-credinta, urmand a dovedi acest lucru. Daca din eroare nu solicita sa se constante buna-credinta, si daca instanta ar vedea din probe ca aceasta buna-credinta a existat, nu poate mentine actul.
Sunt chestiuni procedurale care sunt dificil de explicat pe un forum. Ideea, asa cum a aratat-o colega mea, e ca acel cumparator trebuie sa dovedeasca. Mai departe, concret, se stabileste cu speta in fata.
acel cumparator trebuie sa dovedeasca
~ final discuție ~