Art.251 C.mun.
...
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
"Prezentarea salariatului la convocarea efectuata in vederea cercetarii disciplinare nu este o obligatie, ci un drept al salariatului.
Astfel, în primul rând, din textul art. 267 alin. 4 din Codul muncii - in prezent, art.251 alin.4 - rezultă expres că salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa, fiind vorba aşadar despre dreptul la apărare, iar nu despre obligaţia de apărare, dreptul la apărare neputându-se exercita în cadrul unei obligaţii - obligaţia de prezentare la convocare. În al doilea rând, dacă neprezentarea salariatului la convocare ar constitui abatere disciplinară, ar fi necesară efectuarea cercetării disciplinare prealabile înainte de sancţionarea ei, ceea ce ar presupune o nouă convocare, cu consecinţa unui şir care ar înceta odată cu concedierea salariatului. În al treilea rând, având în vedere că orice drept are o obligaţie corelativă şi invers, rezultă că obligaţiei angajatorului de a efectua convocarea nu îi poate corespunde obligaţia salariatului de a se prezenta la convocare, ci dreptul în acest sens al acestuia. În al patrulea rând, deşi angajatorul are dreptul de a da salariaţilor dispoziţii cu caracter obligatoriu, totuşi aceste dispoziţii privesc mai ales sarcinile de serviciu, conduita la locul de muncă, iar nu efectuarea cercetării prealabile care este o obligaţie a angajatorului. În al cincilea rând, neprezentarea salariatului la convocare are semnificaţia renunţării salariatului la dreptul la apărare, neconstituind aşadar o abatere disciplinară. În sfârşit, jurisprudenţa franceză, întemeindu-se pe texte legale similare cu cele din Codul muncii, îmbrăţişează aceeaşi opinie. Astfel, s-a arătat că salariatul nu este ţinut să se prezinte la convocare întrucât suntem în prezenţa unei garanţii în favoarea sa. De asemenea, s-a arătat că neprezentarea salariatului nu îl împiedică pe angajator să continue procedura sancţionării, putându-se dispune concedierea disciplinară a salariatului, angajatorul nefiind obligat să efectueze o nouă convocare sau să accepte cererea salariatului de a se convoca o nouă întâlnire. În ceea ce priveşte consecinţele juridice ale neprezentării salariatului la convocare, trebuie observat că cea mai importantă este dreptul angajatorului de a dispune sancţionarea fără efectuarea cercetării prealabile. A doua consecinţă constă în lipsirea salariatului de posibilitatea de a se apăra, având în vedere că prin conduita lui, el practic recunoaşte implicit săvârşirea abaterii"(Alexandru Ţiclea, prezentarea salariatului la convocarea angajatorului pentru efectuarea cercetării prealabile - drept sau obligaţie?, în Revista de drept comercial nr. 11/2005, p. 83-86)
Fraza respectiva nu presupune demisie sau incetarea contractului de munca cu acordul partilor.
"a fi disponibilizat în mod legal", parerea mea, inseamna a fi concediat. Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului si care poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.