Minorul este sau nu titular de dreptul la contestatia la executare silita indreptata impotriva sa?

Da, asa gandesc si eu.
Sa vedem insa cum va gandi instanta.

Practic se va considera ca e vorba de o boicotare a intregii proceduri de executare silite.
Ma refer la ideea care ar incolti in mintea tuturor si nu la solutia de speta pe care ar urma sa o dea instanta de judecata.

Procedura de executare in cazul minorilor are anumite dispozitii procedurale si in caz de admitere a contestatiei la executare executarea practic ar lua sfarsit dupa prima somatie trimisa de executor.

Adica parintele debitor nu ar mai ajunge sa fie obligat la penalitati de intarziere conform procedurii de executare silita care prevede refuzul minorului la art. 913 alin. 5 NCPC.

Legea nici nu prevede nicaieri posibilitatea ca minorul sa aiba dreptul de a formula in nume propriu contestatie la executare, dar fiind vorba de un drept dobandit prin nastere, dreptul referitor la liberul acces la justitie in mod normal nu poate fi estomplat de instanta prin invocarea lipsei calitatii procesuale active in cadrul procedurii de executare silita.
Si uite asa, ajungem iarasi sa invocam o exceptie de neconstitutionalitate fix pe judecarea lipsei calitatii procesuale active a minorului in cadrul procedurii executarii silite, in cazul in care instanta sau parintele creditor s-ar gandi sa invoce aceasta exceptie procesuala.
Probabilitatea de a fi invocata este foarte ridicata.

In mod normal, in aceste conditii, minorul va invoca, prin avocat evident, exceptia de neconstitutionalitate, caz in care, instanta de judecata ar trebui sa suspende judecata si sa sesizeze Curtea Constitutionala deoarece a judeca pe exceptia calitatii procesuale active a minorului in conditiile in care se invoca incalcarea liberului acces la justitie, dreptul la viata privata si la intimitate, precum si dreptul la un proces echitabil al oricarei persoane, mie imi pare ca ar fi ceva care ar putea fi considerat ca fiind abuziv.

Va aparea un conflict intre dreptul parintelui debitor care in temeiul art 8 din CEDO are anumite drepturi ( in speta, dreptul de a lua copilul definitiv la domiciliul sau) si dreptul minorului care se opune de fapt la executarea silita si cere dreptul de a se judeca in nume propriu.
Deci, apare un conflict intre art. 8 din CEDO si art. 6 din CEDO dar si cu implicarea Constitutiei Romaniei care da in mod neingradit liberul acces la justitie.
Pe de alta parte, art 8 din CEDO ii confera dreptul la viata privata si la intimitate si minorului.

Complicata situatia...dar din punctul meu de vedere dreptul minorului de a se judeca in nume propriu nu poate fi ingradit...

O problema este aceea ca in aceasta ipoteza a executarii silite referitoare la minori doar minorul se poate opune, el avand si acest drept, caz in care executarea silita esueaza.

Si atunci ne intrebam daca ar mai fi necesar sa urmam toata procedura ca sa ajungem la condamnarea parintelui debitor nevinovat la penalitati de intarziere in baza art 913 alin. 5 NCPC, pentru ca nu vrea minorul sa plece de langa parintele debitor la parintele creditor.
Fiind vorba de un caz in care domiciliul minorului s-a stabilit la domiciliul parintelui creditor, situatia cu privire la dreptul de vizita este slaba sub aspect psihic,emotional, pentru minor in comparatie cu mutarea definitiva la celalalt parinte, schimbare pe care el nu o vrea tocmai pentru ca ii incalca dreptul la viata privata si la intimitate.

In aceste conditii ar trebui ca instanta sa dispuna consilierea psihologica pe contestatia la executare formulata de catre minor in nume propriu si sa nu se mai ajunga pana la dispozitiile prevazute de art. 913 alin. 5 NCPC, caz in care ar fi condamnat pe nedrept parintele debitor la penalitati de intarziere de cel putin 100 lei pe zi.

Ideea este ca, esuarea executarii silite ar putea avea loc fara a se mai ajunge la aplicarea de penalitati de intarziere a parintelui debitor nevinovat.

In concluzie, apare exact problema despre care vorbeam mai sus, si anume, ca se vor plange toti ca se boicoteaza de minor procedura executarii silite prevazuta de art. 910-914 NCPC.

proastasatului a scris:

Din coroborarea celor 2 art mie imi reiese ca parintele rezident poate angaja copilului un avocat. si, totodata, ca copilul are dreptul de a depune singur plangeri/cereri.
Avand in vedere ca parintele rezident este cel care ar plati penalitati pentru nerealizarea programului de vizitare, cei doi au interese comune intr-o contestatie la executare.
Asa as zice eu.

Pentru angajarea unui avocat (ptr copil) este necesar acordul tatalui. Coroborarile legale impun curator, asa cum bine a sesizat Joha.

Ma indoiesc ca "plangerea" din Art 34 se refera la actiuni in instanta.

Ref contestatie la executare, creditor e tatal si debitor e mama, asa cum se statuteaza inca din 910. Contestatia minorului este inadmisibila.


Dreptul la vizita nu se poate modifica decat printr-o alta hotarare judecatoreasca care desfiinteaza dreptul de legaturi personale, Eu, avand drept de vizita pe cod vechi si copii peste 14 ani, am deschis actiune impotriva lor, solicitand modificarea dreptului de vizita cf dorintei acestora, intrucat si-au tot manifestat refuzul legaturilor personale. Mama nu s-a prezentat si nici reprezentat. Judecatoarea a constatat ca nu-i poate chema pe minori (daca mama nu-i aduce de bunavoie), dupa care a fugit 10 min din sala. S-a intors cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a minorilor pe care si-a invocat-o singura si, desigur, si-a admis-o. Ii astept cu interes motivarea...

Eu am avut și situație în care instanta și-a respins singura excepția după ce a invocat-o dar a judecat bine.In alte cazuri știam ca judecătorii vor sa o invoce dar eram atât de avântat încât tot ezitat.
A invocat-o partea adversa și i-am decimat apărarea și s-a respins excepția înadmisibilitate.
Pe dreptul familiei judecătorii nu prea au antrenament pe chestiuni de drept foarte elaborate.
Dacă nu intelege ceva se poate sa dispună greșit.


După părerea mea angajarea de avocat e necesara și curatorul va fi foarte probabil avocatul angajat.
Nu am chef sa îmi pună cineva bete în roate.

Din moment ce copilul se executa și nu poate fi obligat are dreptul de a refuza.
E adevărat ca în hotărârea care se executa nu are calitatea de parte dar fiind vorba de viata lui are dreptul de a se apară și a fi aparat de avocat ca orice alta persoana.
Fiind vorba de viata lui și de urmările traumatizante care se pot produce în baza art 8 din CEDO voi formula apărările și întemeia artctiunea printre altele.
Minorul are dreptul la viata privata și la intimitate conform art 8 din CEDO.
Practic voi încerca să pun în talentul justiției egalitatea dintre copil și parinte sub aspectul prevazut de art 8 din CEDO.

Ceea ce le da la tați dreptul la vizita ii da și la copil dreptul de a refuza vizita.Acelasi art 8 din CEDO.

De aceea, în mod normal ar trebui sa trec de excepția înadmisibilitate.
Pe lipsa calității procesuale active din moment ce invoca un drept fundamental al sau care este executat ar trebui sa aibă dreptul la o justa judecata și sa se judece cazul pe fond.
Dacă e vorba de dreptul la viata privata și dreptul la intimitate instanta trebuie sa verifice motivele.
Dacă instantele au ignorat atașamentul copilului fata de mama acum sunt curios ce vor face pentru ca problema la executare o constituie tocmai atașamentul fata de mama ceea ce am arătat la instanta.

În cazul în care tatal e victima unui accident rutier soldat decesul copilul are dreptul la daune morale.
Participa la proces în nume propriu.

Mie îmi pare ca situația se aseamănă deoarece minorul se apară în proces tocmai pentru a evita o trauma psihica.
Dacă nu vrea sa se mute cu celalalt parinte creditor are dreptul de a refuza și are dreptul de a contesta chiar dacă nu e parte în hotărârea care ii încalcă drepturi fundamentale.

E vorba de o apărare făcută pe calea contestației la executare pe considerentul ca drepturile sale nepatrimoniale ii sunt afectate prin executarea hotărârii.
Minorul nu este un bun, un sac cu cartofi fără viata...
Este o persoana care are drepturi și legea trebuie sa i le recunoască pentru a se evita traume psihice.
Și asa ajungem și la art 6 din CEDO cu privire la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil.

Poate ne indicati din ce text de lege reiese ca mama ar avea nevoie de acordul tatalui pentru angajarea unui avocat. Caci daca are nevoie de acordul tatalui, adica este vorba despre o obligatie, incalcarea acesteia trebuie sa prevada sanctiuni. Poate ne indicati textul de lege unde sunt prevazute acestea.
Altfel vorbim despre hotararea se motiveaza in 30 de zile si daca nu? Daca nu, ce? Nimic! Termenul e de recomandare. N-are sanctiuni = nu e obligatie!

Autoritatea parinteasca comuna implica si acordul pe reprezentare. In lipsa acestui acord se ajunge la un conflict de interese intre cei doi reprezentanti legali. Instanta nu va admite reprezentarea la bara a avocatului ales de mama. Nici macar cei doi parinti, fara avocati, nu pt face aparari in cauza. Pur si simplu trebuie numit un curator ptr minor. Pe de alta parte, parintele avand calitate procesuala fie ea activa, fie ea pasiva in opozitie cu interesul iterat de minor, are dreptul la avocat ales. Din cate stiu curatorul se numeste ALEATOR din lista Baroului cu avocati-curatori (cel putin asa zice la lege).