consilier juridic definitiv

Exista reglementare in domeniu, si o lege de organizare si functionare a consilierilor juridici.
Conform statutului profesiei de consilier juridic, este prevazut:
Art.1 - (1) Profesia de consilier juridic, conform art.6, art.10, art.12, art.14, art.21 si art.23 din Legea nr.514/2003 - privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic - face parte din categoria profesiilor juridice independente, integrate sistemului de justitie românesc si se organizeaza si functioneaza conform acestei legi, precum si în conformitate cu Legea nr.51/1995 - privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu Statutul profesiei de avocat, în consens cu Clasificarea Ocupatiilor din România (C.O.R.) si în conformitatea cu prezentul Statut profesional.
(2) Independenta profesiei de consilier juridic este atributul exclusiv al persoanei care exercita aceasta profesie în temeiul Legii nr. 514/2003 si al prezentului Statut profesional.
(3) Profesia de consilier juridic se exercita numai de catre membrii colegiilor, înscrisi pe tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei.

Prin urmare, daca sunteti angajat cu carte de munca in functia de consilier juridic, trebuia sa fiti inscris deja in tabloul consilierilor juridici din cadrul UCCJ, fie ca stagiar, fie ca definitiv in cazul in care aveti vechimea necesara si ati fost definitivat in profesie anterior aparitiei legii din 2003.

daca veti studia cu atentie legea la care se face referire ( 514/2003) veti observa ca aceasta nu mentioneasa in nici un fel faptul ca un consilier juridic stagiar trebuie sa faca parte din UCCJ pentru a putea sa urmeze perioada de stagiatura si apoi sa fie numit consilier juridic definitiv...:confused:, dar el ar trebui sa fie membru al unei asociatii profesionale a consilierilor juridici, ( oricare asociatie din tara, nu una anume) care a fost infiintata in baza legii 514/2003. Este important de mentionat faptul ca, in baza acestei legi, au fost infiintate mai multe asociatii de profil, care functioneaza pe tot teritoriul tarii, sunt legal constituite, sunt independente fata de UCCJ, fac parte din federatii sau alte forme de organizare si nu fac parte din UCCJ.Pentru mai multe lamuriri ne puteti contacta pe adresa de e-mail.

Intr-adevar, sunt mai multe asociatii ale consilierilor juridici care s-au constituit, insa numai asociatiile membre UCCJR au proceduri de transfer interprofesional si sunt recunoscute de institutiile statului.
In 2005, o colega a mea s-a inscris intr-o astfel de asociatie, iar acum cand a vrut sa dea examen de admitere in avocatura nu i-au recunoscut vechimea si i-au cerut adeverinta de vechime de la ccj bucuresti pentru a o putea primi in profesie ca si avocat definitiv. Cum ea nu a putut obtine o asemenea adeverinta, nu poate instra in barou decat ca avocat stagiar.

In ceea ce priveste obligativitatea asocierii consilierilor juridici, va redau in continuare o mica parte din Raportul privind starea justitiei in ceea ce priveste mecanismele de aparare ale statului si institutiilor sale ([ link extern ] ):

Clasificarea 6910 are următorul conţinut:
Activităţi juridice
„Reprezentarea juridică a intereselor unei părţi împotriva alteia, în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organisme juridice, prin persoane care sunt membre ale baroului de avocaţi sau sub supravegherea acestora”
După cum se cunoşte, barou înseamnă asociaţie, organizaţie sau colegiu al avocaţilor dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.
Simplitatea silogismului la care facem referire aici constă în raţionamentul legii ce pleacă de la cele două premise. Prima este aceea desprinsă din Clasificarea Ocupaţiilor din România din care reiese că jurisconsultul sau consilierul juridic este ocupaţie componentă a clasei 2421 – avocaţi. A doua premisă este desprinsă din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, conform căreia 6910 – Activităţi juridice nu pot fi exercitate de persoane care nu sunt membre ale barourilor.
Concluzia ce se desprinde de aici, este cea naturală susţinută şi de aceste temeiuri legale, prin care, consilierii juridici au fost îndrumaţi şi obligaţi să se organizeze administrativ-teritorial în colegii care sunt în fapt barouri.
Această obligaţie legală este susţinută şi de art.21 din lege „Asociaţia profesională a consilierilor juridici ţine evidenţa acestora în condiţii similare evidenţei barourilor de avocaţi.”
Legiuitorul prin expresia pleonastică „barou de avocaţi” nu vrea decât să sublinieze tautologic noţiunea de „barou de consilieri juridici” care este căpătată de organizarea profesională a acestora în compensarea noţiunii stricte deja cunoscute de barou ce nu poate fi decât organizarea unui grup de avocaţi.
Evidenţa consilierilor juridici, slujeşte interesul public în condiţii similare exprimate şi în art. 26 din lege „Evidenţele consilierilor juridici şi actualizarea permanentă a acestora se vor realiza de către asociaţiile profesionale la sfârşitul fiecărui an şi se vor comunica, prefecturii, consiliului judeţean, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi baroului din judeţul respectiv.”
Judeţul respectiv arată neîndoielnic expresis verbis, structura legală a tablourilor profesionale ale consilierilor juridici pe unităţi administrativ-teritoriale judeţene cu indicarea strictă a consumatorilor legali pentru punerea în aplicare a legii.
Acest consum legal atestă totodată faptul că statutul de consilier juridic nu poate fi cercetat şi reperat decât din aceste evidenţe şi nu de de piaţa liberă a absolvenţilor de drept, a organizaţiilor profesionale cu caracter sindical sau pe ramură de activitate.