Urmează să fac un contract de întreținere cu fiica mea pentru etajul unei case, parterul urmând să-i revină fiului meu. Cum mă pot asigura că n-o să am probleme mai târziu?

In primul rand, trebuie sa "despartiti" casa un doua.
Trebuie contactat un inginer de cadastru. II explicati ce intentionati, iar el va intocmi mai multe documentatii cadastrale.
Prima etapa este dezmembrarea terenului. Se imparte terenul in 2 loturi. Lotul aferent casei si lotul din jur. Veti avea 3 schite, una pe intregul teren si cat euna pentru fiecare lor, schite in baza carora se incheie la notar un act de dezmembrare,
Actul de dezmembrare este transmis la Carte Funciara pentru intabulare, ceea ce dureaza cam o saptamana.
A doua etapa este apartamentarea casei, separarea parterului de etaj, unde din nou acelasi inginer va intocmi schite separate.
Veti spune ca vreti sa impartiti doar casa, nu si terenul, ceea ce nu se poate.
Nu se poate apartamenta o casa fara dezmembrarea in prealabil a terenului aferent.
Din nou, veti incheia la notar un act de apartamentare, care va fi transmis la Cartea Funciara pentru intabulare.
Peste o alta saptamana, veti putea incheia ce acte doriti dvs pentru fiecare lot.
Contractul de intretinere inseamna mai pe romaneste "eu te ingrijesc in casa ta pentru tot restul vietii, iar la deces casa imi ramane mie"
Deci contractul de intretinere se face cu rezerva dreptului de uzufruct viager pentru dvs. Adica dreptul de a locui si folosi imobilul, pana la deces. Din acest punct de vedere, nu va da nimeni afara din casa.
In privinda parterului, ramane la latitudinea dvs, daca o sa incheiati cu fiul un act tot din timpul vietii, sau lasati lucrurile asa.
Daca lasati lucrurile asa, la decesul dvs, va trebui dezbatuta succesiunea pentru parter, ocazie cu care parterul se va imparti intre cei doi copii ai dvs. Mai exact si fiica poate pretinde jumatate.

Mai exista variante.
Va trebui sa respectati ceea ce v-a fost corect si detaliat indicat de catre @raluk0207 pana la faza de incheiere notariala de apartamentare al imobilului inclusiv.
Dupa, in loc sa faceti un contract de intretinere cu fata faceti 2 donatii, una pt fiu, una pt fata.
Donatie cu uzufruct viager pt fiu (deci fiul nu va putea sa va dea afara din casa dupa donatie).
Donatie cu uzufruct viager si obligatie de intretinere pt fata (deci fata nu va putea sa va dea afara din casa dupa donatie si va trebui sa va intretina pana la sfarsitul vietii dvs pt ca donatia sa nu devina caduca).
O donatie poate deveni caduca prin actiune in instanta in cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile prevazute in actul de donatie.
Deasemenea, in actele de donatie respective cereti notarului sa mentioneze ca actele respective au fost semnate concomitent si aduse la cunostinta de cauza a celor 2 mostenitori.
Deci, dupa o viata lunga si frumoasa in familie nu vor exista motive de discutii intre mostenitori fiecare putand ataca donatia celuilalt.

Nu exista caducitatea donatiei.
Donațiile nu devin caduce.
In caz de neexecutare a obligației, se revoca.

Pașii pentru dezmembrare v-au fost dați.

Iar dacă veți face ceea ce v-ați propus să faceți (contract de întreținere cu fiica pentru etaj + „îi va rămâne fiului meu” parterul) este bine de știut că există mari șanse să NU îi rămână doar fiului parterul.
Ceea ce îi va rămâne fiului va depinde de atitudinea surorii lui ... când va veni vremea. Iar atitudinea acesteia s-ar putea schimba în funcție de cât de împovărătoare a fost pentru ea trecerea dvs. pe lumea ailaltă. (sarcina îngrijirii).

De ce? Pentru că odată înstrăinat etajul (printr-un act între vii, cum ar fi contractul de înteținere) el/etajul nu va mai face parte din moștenire. Dvs. veți avea de lăsat moștenire doar parterul. Iar moștenirea se cuvine în mod egal ambilor copii.

Dacă asta vreți (dacă vreți ca fiica să aibă acum etajul și, în final, să mai pretindă și jumătate din parter) sau, mai bine zis, dacă vă asumați acest risc, atunci este ... bine să faceți ce v-ați propus să faceți.

Dacă nu, sfatul meu ar fi să discutați mai multe variante cu un avocat.
Bunăoară, soluția dată de @Demos mi se pare mai bună decât aceea la care v-ați gândit. (raportat la ceea ce ne-ați povestit)

Este bine de știut că nu există soluții minune. Există soluția x cu riscul cutare; soluția y cu riscurile cutare și cutare și așa mai departe. Nu există bun sau rău în sine. Depinde cine privește și din ce unghi. Binele unuia este răul altuia etc.

Unii oameni, puși în fața unei explicații precum cea de mai sus, ar putea spune: eu imi asum acest risc pentru că știu pe cine am crescut (și riscul tinde spre zero)
Alții, dimpotrivă, ar zice: Aoleu, la asta nu m-am gândit. Nu-mi asum acest risc. Ce alte variante aș mai avea?

Este o mare diferență între un răspuns scris pe forum (la ceea ce ați întrebat) și o consultație între patru ochi (care ar putea să răspundă și la ceea ce încă nu vă imaginați că ar trebui întrebat).

Mea culpa, mea maxima culpa.
Eroare de sfarsitul unei zile pline. ;-)