Am o fetita de 1 an si 3 luni,trecuta pe numele meu,deoarece tatal nu a venit niciodata sa o recunoasca.A dat bir cu fugitii
A telefonat cand fata avea 6 luni si a cerut un test ADN,am acceptat,dar nu am fost cu fetita sa i recoltam sange,ci mi a adus el niste proble care le avea trimise de la Brasov,si i-am recoltat din saliva.De atunci numai stiu nimic de rezultat,nu a dat un semn,nu nimic.Am lasat sa treaca timpul,am crezut ca odata se va razgandii si va venii totusi sa vada fetita..nici gand..Asa ca m-am gandit,nu stiu daca este bine sau nu,dar vreau sa-l dau in judecata,sa vina sa-si recunoasca copilul si si sa i plateasca tot ce-i trebuie.
Vreau sa va intreb,daca testul ADN il va suporta el,sau eu? Si faptul ca il dau in judecata si ca platesc un avocat pt toate astea,cheltuielile le voi suporta eu?Sau el?
Nu prea ma pricep..imi spusese cineva ca suport eu,dar el imi va platii inapoi cand se dovedeste ca,copilul este al lui..
Si inca ceva..El lucreaza ca sofer la firma parintilor,transporta pachete si oameni.Doar ca nu lucreaza cu carte de munca..Ce pensie alimentara ii poate oferii fetitei mele daca nu lucreaza cu carte de munca? Multumesc pt raspunsuri
Pentru ca datoram copiilor asta, cf. legii. Ca asta e interesul copilului, sa aiba doi parinti si nu e vina lui pentru alegerile noastre. Legal, asa ar trebui sa procedam.
proastasatului
Utilizator 3din 3 utilizatori consideră acest răspuns util
Interesul copilului e sa aiba doi parinti normali si functionali, nu orice parinti! Desigur ca nu e vina lui si de aceea nu trebuie sa insistam in greseala, chiar daca am facut-o candva ne putem opri. Datoriile fata de copii nu sunt cf legii decat in subsidiar, caci omenirea se inmulteste inca inainte de a exista legi. A ne hrani puiul si a-l ocroti deriva din morala, common sense si instinct, nu din fostul cod al familiei. Morala o invatam acasa in familie, nu la facultatea de drept. Din toate astea deriva sa-ti recunosti singur copilul si sa nu dai bir cu fugitii, cum scrie utilizatoarea. Ca poti sa-l tragi de urechi, metaforic, pe cel ce procedeaza asa, prin intermediul legii, e doar un remediu gasit de societate impotriva anormalitatii gesturilor mai sus descrise. Din toate cele mai de sus, concluzionez, pentru a n-a oara, si cu voia cititorilor, ca despre copii trebuie sa vorbeasca si sa se pronunte doar cei care au si stiu ce inseamna. In rest, la teorii, suntem vesnici detinatori ai premiului Nobel!
Datoria legala a unui parinte e sa asigure drepturi cat mai multe pentru copilul lui. Copilul e mai bine sa aiba doi parinti decat unul. Asa spun drepturile privind relatiile de familie, asa a stabilit CEDO, asa are si statul roman legile.
Sunt de acord cu ideea dv. de a nu persista in greseala, asa spune si legea romana. Multi parinti au lasat orgoliul si greseala la o parte si au dat sansa copilului lor la doi parinti.
Va rog mult sa comentati la subiect. Este un forum juridic, oamenii cauta sfaturi juridice si, mai ales, la obiect. Dar sa tinem polemici aici impreuna nu este rostul acestui forum.
Multumesc pentru intelegere.
gi-jane2
Moderator 3din 3 utilizatori consideră acest răspuns util
Sa actionati in judecata pt stabilirea paternitatii, costa si costa destul.
Daca nu aveti venituri sau sunt mici, veti putea solicita ajutor public judiciar, asta inseamna sa veti putea plati in rate sau chiar veti fi scutita de taxe.
Daca actionati acum, puteti solicita si parte din cheltuielile avute cu sarcina si lauzia.
Puteti solicita la final plata cheltuielilor de judecata, problema e ca nu cred ca veti avea de unde recupera.
Mai grav insa, e ca la capatul procesului, castigati un nume pe certificatul de nastere, nu neaparat un tata pt copilul dvs. Nu cred ca il puteti educa dvs si nici nu poate fi constrans nici de lege sau de judecator ca sa devina si parinte pt copil. Daca nu va dori, nu il va vizita, daca nu va dori, nu va plati nici pensie.. ca la noi se poarta si se poate. Nu conteaza ca e apt de munca, nu se retine reaua credinta daca nu plateste pensie daca nu are un loc de munca. Nu poate fi obligat sa munceasca/ sa fie angajat ca in comunism.
Cu toate ca nu va fi implicat in cresterea copilului in niciun fel, veti exercita autoritatea parinteasca in comun adica ambii veti fi parinti cu drepturi si obligatii egale pe hartie. Daca dvs nu il puteti forta sa isi respecte obligatiile, dvs veti fi obligata sa il cautati sa isi dea acordul in ce il priveste pe copil cu diferite situatii, cand va fi vb de inscriere la gradinita, scoala, excursii, activitati extrascolare.. etc. Daca nu isi da acordul, o sa fiti obligata sa va adresati instantei si ca regula, va veti tot adresa ori de cate ori vor exista neintelegeri intre parinti. daca in timp se trezeste sa il viziteze.. pe la 5-6 ani asa si copilul se va feri de el ca nu il cunoaste si nu va dori sa mearga in vizita, veti plati scump, tot dvs, nu el ca nu ati incurajat relatia copilului cu parintele. Daca in anii astia il zugraviti frumos pe tata, poate tatal nu apre vreodata.
In timp, poate veti intalni un partener cu care va veti intelege, care va iubi intr-adevar copilul si il va putea adopta, asa va putea avea copilul un parinte adevarat.
Sau tot in timp, tatal biologic se va trezi la realitate, va putea recunoaste copilul oricand si va fi parinte ca asa vrea, nu ca va fi fortat.
Timpul rezolva intr-un fel sau altul, chestiile astea , asa ca nu cred ca e cazul sa fortati lucrurile cu judecata.
Cu ce il ajuta pe copil un parinte in certificat, iar el nici sa nu il cunoasca? Sa ii zici copilului ca pe el tatal il iubeste, dar ce ? e mai timid si nu se arata ?
E dreptul copilului sa aiba 2 parinti, sa fie ocrotit, sa nu traiasca in saracie.. legea protectiei copilului ii da copilului o gramada de drepturi.. in realitate multe dintre acestea si in prea multe cazuri, raman pe hartie.
Copilul are dreptul sa aiba 2 parinti, dar daca i-l puneti doar pe hartie, nu inseamna ca va avea 2 parinti, tot schilod va fi.
Se prea poate ca tot scenariul asta sa nu fie valabil, sa va recuperati la capat de proces cheltuielile si sa aveti un tata pt copilul dvs, Cam cate sanse aveti la 6/49, cred ca tot atatea aveti si aici.
Nu e musai sa luati hotararea acum de a actiona sau nu in judecata, actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului.
Daca actionati acum, odata ce va deveni tatal copilului in acte, asa ramane pe veci.
Mai degraba, incercati sa il implicati in viata copilului si daca se ataseaza de copil, il poate recunoaste de bunavoie sau actionati atunci.
E diferit modul in care oamenii reactioneaza. Unii nu stiu, altii confunda copilul cu mama, ba chiar si mama simte uneori in primii ani ca interesul ei si al copilului e tot ala.
Parerea mea e ca are dreptate colega de mai sus, trebuie sa vedeti ce anume doriti sa obtineti, sa estimati ce beneficii ar avea copilul dv., sa-i povestiti de tata,
In esenta, tatal nu vine pentru ca el are probleme si asta nu are legatura cu el, copilul. Si tine de copil sa il caute daca doreste cand va fi mare si tine de tata sa o caute daca doreste.
Intre timp va pregatiti copilul, il puneti in tema mai ales emotional etc.
Cat despre stabilirea paternitatii, in opinia mea tine doar de dv. sa decideti ce faceti.
Test paternitate
Magda 2018
Buna ziua!Am un copilas de un an si ju.matate.Tatal vopilului vrea test ADN si imi cere sa l chem in instanta pt paternitate.Toate acele costuri(cheltuieli de ... (vezi toată discuția)