Reședință alternanta copil

haideti sa vorbim pe ce e acuma, ca relatii pot aparea la fiecare ( ceea ce e firesc, de altfel ) si asta nu e singura schimbare posibila. in viitor se pot intampla mai multe, fie mama se marita si vrea sa se mute dupa sot in alta parte a tarii, fie tatal de muta cu serviciul in alt colt de tara, sau mama de asemenea, sau copilul mai creste si nu mai vrea la tata ca o pune la lectii sau nu mai vrea la mama ca o cearta.. deocamdata vorbim pe datele pe care le avem si pe ele, instanta nu va hotari locuinta alternativa, o saptamana la mama si alta la tata, cel mult va stabili un program de vizita ( ca acum se pare ca nu exista si e la mica intelegere) si taticul, daca lasa ca instanta sa hotarasca pt ei ca parinti, isi va vedea copilul mai rar decat il vede acuma. Asta, din pacate.
Omul spune ca isi vede copilul in aproape fiecare zi si ca in fiecare weekend sta copilul de vineri seara pana duminica dimineata, ati mai vazut undeva decis de instanta un astfel de program ?
Mie imi pare ca numarat pe orele in care copilul e acasa si treaz, sta mai mult cu tata sau cam egal cu mama. Eu cred ca cu vorba buna, mai poate " fura" o noapte - 2 pe saptamana.
Daca o cheama pe mama in instanta, poate se irita si femeia si zice- hai sa vedem pe clasic cum e.. si cine pierde aici ? numai tatal ? si copilul.
Copilul are 8 ani acuma, va avea si 10, 11.. va suna copilul sa zica ca mai sta si nu cred ca mama ii va mai putea interzice

Măsura propusă a locuirii alternative mi se pare bună. Din păcate, instanțele nu acceptă în marea majoritate o asemenea soluție, dar asta nu înseamnă că nu merită să încercați. Eu aș cere așa ceva, iar în subsidiar, aș cere modificarea programului de vizitare, în sensul lărgirii acestuia.

Gi-jane, nu îmi vine sa cred "politica" pe care o propavaduiti, când e vorba de tata, de copil care dorește sa stea mai mult cu tatăl, dumneavoastră sfătuiți sa se umble cu șapcă în mana ca poate mai "fura" câte o noapte?????
Nu cumva sa fie deranjate instantele și mămicile ca gata, taie robinetul iubirii indiferent de binele copilului și sentimentele acestuia? Sfinte Dumnezeule, este exact genul de atitudine care e musai sa fie schimbata dacă dorim niște adulți sănătoși emoțional și funcționali.
Evident ca mereu e de încercat cu vorba bună însă dacă mămica se supăra și dorește sa ajungă la programul clasic ( ceea ce fie vorba între noi pare sa ii fie cam greu administrativ sa o facă) atunci și copilul poate refuza sa se mai întoarcă la ea. Asta dacă tot vorbim de ambiții ca binele minorului oricum e dat dracului de mult bag de seama.
Trebuie început cu astfel de cereri, întâi pentru ca domiciliul alternativ al copilului este în majoritatea cazurilor cu părinți funcționali cea mai buna varianta pentru acesta și doi pentru ca e momentul ca instantele sa nu mai discrimineze tatii. Și timid deja au început.
Strict în cazul de fata avem doua persoane, tatăl și copilul care doresc sa fie mai mult împreună. E spre binele superior al copilului, e dreptul lor și totuși pare Gi-jane ca preocuparea nu e spre asta ci spre mama, nu care cumva sa i se strice Zen-ul.
Daca un copil nu vrea sa își vadă tatăl atunci sare toată lumea cum ca minorul știe, simte, sa îl ascultam. Când minorul se ridica ca vrea mai mult la tata, ei bine se lasă liniștea. E un subiect tabu, sa nu cumva sa discutam despre asta, ne prefacem ca nici nu s-a întâmplat,Doamne ferește sa se întreprindă ceva în acest sens. E clar o binecuvântare și o minune ca mama blagosloveste cu atâta timp petrecut cu copilul, slăvita sa fie pentru o asa bunăvoința cu care doar Dumnezeu poate concura.
Complet greșit.

E clar o binecuvântare și o minune ca mama blagosloveste cu atâta timp petrecut cu copilul, slăvita sa fie pentru o asa bunăvoința cu care doar Dumnezeu poate concura.

Daca luati la rasfoit numai forumul nostru, nu si portalui instantelor de judecata, rezulta ca asa e. Desi e absolut normal ca lucrurile sa functioneze intre cei 2 parinti, in realitate si in multe cazuri, lucrurile nu functioneaza, fie tatal sau mama abandoneaza copilul, fie un parinte se opune cand celalalt vrea sa se apropie de copil.
Eu inteleg ca vreti musai razboi, sa se vada sangele, dar de data asta, lasati lucrurile sa vina de la sine.
Mie mi-e clar ca ambii parinti in acest caz sunt o binecuvantare pt copilul lor,

Evident ca mereu e de încercat cu vorba bună însă dacă mămica se supăra

Vorba buna, nu supara niciodata.
In conditiile in care tatal petrece timp cu copilul in aproape fiecare zi, mai mult de atat mi se pare de tot, ca mama sa aiba un program de vizita. Nu e un lucru neobisnuit sa ceara stabilirea locuintei la tata, insa trebuie sa dovedeasca ca intelegerea initiala nu functioneaza, ceea ce e greu.
Inca o data, cel putin acum, in aceste imprejurari, o cerere pt locuinta alternativa in instanta cat mama nu e de acord, e sortita esecului, dupa parerea mea.
Oricum, indiferent de sanse sau nesanse, un proces intentat in instanta, e o declaratie de razboi.
Dansul poate apela la un mediator impreuna cu mama,, la un avocat , la un psiholog, cumva trebuie sa ajunga la un consens. Mama nu pare o femeie absurda sau egoista care sa nu vrea binele copilului ei.

Gi-jane, nu îmi vine sa cred "politica" pe care o propavaduiti, când e vorba de tata, de copil care dorește sa stea mai mult cu tatăl, dumneavoastră sfătuiți sa se umble cu șapcă în mana ca poate mai "fura" câte o noapte?????

Eu nu am ce politica sa propovaduiesc, pe mine nu ma mana nimic in vreo lupta, i-am dat un simplu sfat , sa o sune seara si sa intrebe daca poate ramane ca sa il scuteasca de un drum. Daca asta inseamna pt dvs a te caciuli..
unii se " caciulesc" si obtin ce vor, altii se judeca pana la majorat, asta e, fiecare cu optiunea lui.

Nu umblati cu sapca in mana, ci cu stindardul razboiului, sa vedeti cum o sa umpleti apoi ani de zile forumul despre cum nu va mai vedeti copilul, caci cine seamna vant culege furtuna!