În principiu, singurele izvoare formale ale dreptului procesual civil sunt actele normative, adică actele ce emană de la organele de stat învestite cu prerogativa legiferării şi în care sunt concretizate norme de drept procesual civil.
De asemenea, reglementările internaţionale şi comunitare la care România este parte prin ratificare, devenind astfel parte integrantă a dreptului intern, pot constitui izvoare de drept procesual civil.
Intrebarea este simpla:
Practica judiciară sau jurisprudenţa constituie izvor al dreptului procesual civil? :-/
Am inteles pozitia dvs. si multumesc pentru lamuriri.
V-as adresa o intrebare, atunci , de ce in CCM la nivel de ramura ( in speta sanitara) se prevede: ART. 57
(1) În cazul concedierii colective salariatii beneficiaza de masuri active
de combatere a somajului si de compensatii în conditiile prevazute de lege si de
prezentul contract colectiv de munca.
(2) În cazul concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatilor,
angajatorul va dispune îndeplinirea tuturor masurilor sociale si de trecere în somaj a salariatilor concediati.
(3) La întocmirea planului de masuri sociale angajatorul este obligat sa
consulte reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate organizatiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de munca, iar pentru adoptarea
planului de masuri este necesar acordul acelorasi organizatii sindicale.
(4) Înainte de dispunerea masurilor de concediere angajatorul va pune la
dispozitia reprezentantilor organizatiilor sindicale afiliate organizatiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de munca planul de masuri menit sa
duca la împiedicarea concedierii colective din unitate.
(5) În cazul în care Ministerul Sanatatii Publice va initia acte normative
de concediere colectiva, angajatorul va acorda salariatilor concediati
compensatii banesti în valoare de:
- pentru vechime 0-5 ani: 5 salarii brute lunare;
- pentru vechime între 5-10 ani: 12 salarii brute lunare;
- pentru vechime peste 10 ani: 24 salarii brute lunare.
(6) Pentru stabilirea prioritatilor la concediere angajatorul, cu
consultarea reprezentantilor organizatiilor sindicale afiliate organizatiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de munca, va elabora un proiect de
concediere colectiva. Proiectul de concediere va fi înaintat organizatiilor
sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de munca, Inspectoratului
Teritorial de Munca, cât si Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca.
Nu se distinge clar ca numai in cazul concedierilor colective se acorda compensatiile?
Nu e la fel si in Codul Muncii?De ce se mai face departaajarea?
In Codul Muncii nu este la fel , v-am citat deja ce prevede Codul Muncii in acest sens.
De asemenea, potrivit art.238 alin.1 C.mun., contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Referitor la ceea ce ati postat, este vorba despre un CCM la nivel de ramura care constituie legea partilor.
Insa din punctul meu de vedere, avand in vedere dispozitiile, art.78 alin.1 din CCMN coroborat cu art.238 alin.1 C.mun., pentru concedierea individuala sunt aplicabile dispozitiile CCMN.
DIN PACATE, la noi jurisprudenta nu constituie izvor dedrept, dupa cum stii.
Din aceasta cauza asistam la situatii ridicole cand aceiasi cauza este solutionata diferit de diferite instanta din tara.
Mai mult, chiar si in cadrul aceliasi instante se pot gasi solutii diferite pentru aceiasi cauza.
Dar nu uita ca exista recursul in interesul legii care solutioneaza divertentele din practica,
iar la curtile de apel si tribunale sunt adunari generale prin care se hotaraste practica in problemele divergente solutionate diferit de catre instante.
Cred ca rolul Inaltei Curti ar trebui sa creasca si recursurile in interesul legiisa devina frecevente, ar fii un pas important in unificarea jurisprudentei.