Divort: Ca tata, ce sanse as avea sa primesc custodia unui baietel de 4 ani jumatate? ...

Salutari tuturor,,

Ce sanse am sa primesc custodia unui baietel de 4 ani jumatate?
Mama este din Moldova si are probleme de personalitate / psihologice. De multi ani tot merge la psiholog, a fost data afara de la doua joburi pentru ca nu se adapteaza si nu se intelege cu colegii (nici subalterni nici sefi), m-a dat la protectia copilului pentru ca i se parea ca sunt deviat sexual si vreau sa profit sexual de baietel cand avea 1 an, i-a fost respinsa partial asigurarea de viata la casa pe partea "cu capul". Extrem de geloasa, in general vrea sa aiba totul "sub control". Sufera periodic atacuri de panica, nici pe drum nu poate sa mearga cateodata, mi-a spus ca este de ajuns doar sa isi imagineze un hau ca sa o ia ameteala. Adica nu poate folosi scari rulante, poduri, lifturi de sticla sau prea stramte, etc. Daca divortam va merge in Moldova cu copilul - mi-a spus de multe ori. Eu cred ca il "nenoroceste" acolo - sistemul de educatie/medical si nivelul de trai acolo e cum e; nu au acces usor la miscare in strainatate, razboi langa ei, si altele. Ea lucreaza in contabilitate Manager, eu sunt Doctor Inginer in IT/electronica, suntem stabiliti in EU. Am insistat sa ii facem un frate la copil sa nu fie singur in viata, nu vrea - nu se gandeste la el, doar imi reproseaza mie ca trebuie "sa ma schimb". Imi doresc mult ca el sa aiba un frate/sora, asa mult incat as face chiar si cu o alta femeie - chiar jumatete vitreg, va fi mai bun decat deloc - poate, sper.... 90% eu ma ocup de casa - mancare, spalat rufe, facut piata, ii duc si aduc pe amandoi cu masina de la scoala / serviciu, petrec foarte mult timp cu copilul, el e mai atasat de mine : la doctor vrea sa intre cu mine, cand ii e greu/teama vrea cu mine; pe ea cateodata refuza sa o lase si macar sa il mangaie/pupe sau sa il tina de mana. De multe ori, e de ajuns sa stea langa el 5 minute ca sa il faca sa planga. Daca are timp, e "plecata departe" in ganduri; langa ea fiind, copilul o striga de 5 ori ca sa il auda; sau sta pe facebook, etc. Desi a castigat mereu bine si castiga bine, si il iubeste, si ii vrea binele, eu nu cred ca va putea sa se ocupe de el cum trebuie : va fi crescut de bone; va angaja femei sa ii faca tot ce e necesar, iar ea va lucra in MD overtime si/sau va sta pe facebook, in ganduri, sau va tarai copilul prin restaurante "sa se relaxeze ca e incordata", iar in casa va fi murdar si dezordine, asa cum este si la noi acum aici pentru ca refuza sa faca orice pe motiv ca ea munceste mai mult. Prin faptul ca lasa totul e mine imi ingusteaza si mie sansele sa fac mai mult in cariera dar nu ii pasa. Nu stiu cum il va duce la scoala daca ea ameteste si o apuca panica. Ce va face daca se agraveaza, si isi va pierde si mai mult joburile? Sa nu mai spun ce sanse va avea in viata daca va creste si va fi educat in Moldova? Plus, le bate razboiul la usa, le trec rachetele la propriu pe deasupra capetelor. Eu as veni in Romania cu el in Bucuresti, as face ce am facut inainte sa plec, aveam o cariera, castigam mai multe salarii medii (ea a castigat decat in primii ani cand a venit din Moldova mai putin ca mine, apoi a castigat meeu mai mult). Dar a putut face toate asta cu mult suport de la mine. Fara mine, s-ar intoarce in Moldova de aici din Europa in cel mult cateva saptamani, nu ar rezista, pentru ca si la serviciu o duc eu cu masina.

Ce sanse am sa imi fie incredintat copilul la un eventual divort?
Eu sunt cald si bland cu el, ea imi reproseaza ca il rasfat - ar trebui sa fiu mai rece si glacial - ca ea; imi spune ca o sa il nenorocesc cu atitudinea asta.
Unele lucruri le pot dovedi, altele nu. Am poze, conversatii pe sms whatsapp, documente ca a fost data afara de la job, pot dovedi ca merge de ani la psiholog, ca m-a reclamat la protectia copilului aici in strainatate si bineinteles am fost gasit nevinovat, etc

Multumesc mult!