Non reformatio in pejus- contestatie Minister Public

1. Inalta Curte de Casație și Justiție, în opinie majoritară, cu privire la limitele rejudecării în considerarea art. 418 din C.proc.pen., referitor la neagravarea situaţiei în propria cale de atac, a constatat că deși contestaţiile în anulare care au generat rejudecarea apelurilor şi apoi rejudecarea cauzei în fond, au fost formulate, pe de o parte, de inculpat, iar pe de altă parte, de parchet, dar pentru o chestiune de legalitate, calea de atac declarată de parchet nu poate fi interpretată ca fiind exercitată în defavoarea inculpatului, devenind astfel pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 418 din C.proc.pen. De asemenea, s-a reținut că prin dispozițiile art. 418 C.proc.pen., legiuitorul a instituit regula „non reformatio in peius”, respectiv o limită impusă efectului devolutiv al apelului, care îşi găseşte aplicare nu numai cu ocazia rejudecării cauzei în apel, ci şi în orice alt cadru procesual, cum ar fi rejudecarea apelului ca urmare a admiterii unei contestaţii în anulare ori rejudecarea fondului ca urmare a admiterii consecutive a contestaţiei în anulare şi a apelului, cu trimitere spre rejudecare la instanţa de fond. A accepta opinia contrară, ar însemna ca hotărârile judecătoreşti să producă efecte chiar şi atunci când sunt afectate de nelegalitate, întrucât partea care are cunoştinţă de motivul de nelegalitate este demobilizată să exercite o cale extraordinară de atac, existând riscul să i se agraveze situaţia juridică. (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia penală nr. 90/A din 1 martie 2023, www.scj.ro)


2. " În aplicarea principiului non reformatio in pejus consacrat legislativ de prevederile art. 418 C. pr. pen., instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel, iar în apelul declarat de procuror în favoarea unei părţi, nu poate agrava situaţia acesteia. Astfel că, o pedeapsă aplicată de instanţa de fond egală cu minimul special, devine, în apelul inculpatului sau al procurorului declarat în favoarea inculpatului, maximul ce nu poate fi depășit conform legii. Tot astfel, reţinerea în calea de atac a incidenţei unor cauze de reducere a pedepsei, conduce la o diminuare proporţională a sancţiunii aplicate, întrucât numai astfel pot fi respectate limitele rezultate din aplicarea principiului non reformatio in pejus, și menţinută, sub aspectul proporţionalităţii, modalitatea de individualizare stabilită de prima instanţă și care nu poate fi agravată.
Nelegalitatea hotărârii, cu privire la stabilirea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege, poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către instanţa supremă deoarece nu implică o chestiune de apreciere referitoare la individualizarea pedepsei, fi ind astfel aplicabile dispoziţiile art. 448 alin. (2) lit. a) C. pr. pen. și nu cele ale art. 448 alin. (2) lit. b) C. pr. pen."
(I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 79/RC din 3 martie 2020)
[ link extern ]

,,pentru o chestiune de legalitate, calea de atac declarată de parchet nu poate fi interpretată ca fiind exercitată în defavoarea inculpatului,,-[ link extern ]

,,Atentie! Cu ocazia judecarii apelului, instanta nu va putea da o solutie care sa creeze o situatie mai grea decat cea stabilita de instanta care a dat hotararea atacata. In schimb, daca in cauza a declarat apel si procurorul, situatia poate fi agravata ca urmare a apelului procurorului si nu ca urmare a propriului apel.,,-www.avocatnet.ro/articol_337...

Vă mulțumesc frumos!