În acest an, 80 de blocuri din mai multe oraşe, care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi prezintă pericol public, sunt incluse în programul guvernamental de reducere a riscului seismic, potrivit unui act normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial. Citește articolul
În ultimele 30 de zile, autoritățile au verificat imobilele bucureştene încadrate în clasa I de risc seismic pentru a vedea în ce măsură este respectată interdicţia de a desfăşura activităţi publice în aceste clădiri, conform unui comunicat de presă recent. Inspectorii Primăriei Capitalei au descoperit că, în prezent, încă se mai desfășoară activități economice în unele clădiri cu bulină roşie. Citește articolul
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a oferit lămuriri cu privire la ce se înţelege prin spaţii cu aglomerări de persoane, atunci când este vorba de desfăşurarea de activităţi publice în clădirile cu risc seismic. Începând din 22 noiembrie, activităţile comerciale, turistice şi de divertisment din clădirile cu risc seismic sunt interzise, însă autorităţile n-au dat prea multe informaţii exacte despre dimensiunile spaţiilor publice vizate. Citește articolul
Reprezentanţii Poliţiei Locale a Capitalei au început să transmită somaţii de încetare a activităţii către firmele cu puncte de lucru în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. Măsura vine ca urmare a noii interdicţii de a desfăşura activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Citește articolul
Duminică a intrat în vigoare actul normativ care interzice desfăşurarea de activităţi publice în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. În caz contrar, autorităţile locale pot aplica amenzi de zeci de mii de lei. Este vorba, în principal, de toate spaţiile publice din aceste construcţii în care au loc activităţi ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi cele comerciale, turistice sau de divertisment. Având în vedere introducerea bruscă a interdicţiei şi lipsa de claritate a noilor prevederi, această măsură ridică mai multe semne de întrebare, iar impactul actului normativ riscă să fie mai mare decât au intuit legiuitorii. Citește articolul