Renunțarea la urmărirea penală este o „unealtă” a sistemului judiciar pentru a prioritiza resursele și a nu „bloca” justiția cu infracțiuni minore. Decizia procurorului se bazează pe criterii precum gravitatea faptei, urmările produse, atitudinea suspectului și a victimei, sau disproporția dintre cheltuielile procesuale și consecințele infracțiunii. Totuși, pentru victimele unor infracțiuni această soluție poate fi percepută ca un abandon din partea sistemului. Citește articolul
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la arbitrajul instituționalizat a fost oficializată recent, devenind obligatorie pentru toate instanțele de judecată. Documentul stabilește că entitățile reglementate de OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații pot include în statutul lor organizarea de activități specifice arbitrajului instituționalizat doar dacă sunt autorizate în mod expres de legiuitor să exercite acest tip de arbitraj. Citește articolul
Și avocații pot să introducă acțiuni, în nume propriu, atunci când urmăresc să apere un interes public obiectiv, a reținut Curtea de Apel Cluj. Soluția instanței ar putea să fie una de importanță majoră, întrucât posibilitățile care apar odată cu legitimarea procesuală a avocaților de a acționa în nume propriu pentru apărarea interesului public sunt foarte vaste. Citește articolul