Pentru a putea considera procedura insolvenței închisă, conform prevederilor din Legea insolvenței, e necesară soluționarea definitivă a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență, potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Citește articolul
Secțiile sau completurile specializate în materia conflictelor de muncă, și nu cele de contencios administrativ, sunt cele care judecă procesele ce vizează plata unor drepturi salariale ale personalului militar de către instituțiile publice din cadrul Jandarmeriei Române, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a cărei motivări a fost oficializată astăzi. Ca urmare a publicării motivării curții în Monitorul Oficial, decizia ICCJ a devenit obligatorie pentru toate instanțele din țară. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a refuzat să se pronunțe, printr-un recurs în interesul legii, asupra unei probleme des întâlnite în practică, în ceea ce privește concedierea pentru desființarea unui post: dacă există mai multe posturi similare sau identifice cu cel desființat, are angajatorul obligația să arate cum a ales persoana al cărei post urmează să fie desființat? ICCJ a considerat că instanțele sunt libere să decidă acest lucru, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei. De fapt, vorbim de o aplicare a legii și nu de o interpretare a ei, motiv pentru care ICCJ a refuzat să dea o decizie de interpretare asupra problemei cu care a fost sesizată. Citește articolul
Contractele privind serviciile financiare, cum e cel de credit încheiat online cu o instituție financiară nebancară (IFN), sunt titluri executorii, chiar dacă datornicul n-a semnat de mână sau electronic documentul. Așa a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), într-un recurs în interesul legii menit să dea o direcție clară instanțelor judecătorești care se confruntă cu această chestiune. De vineri, decizia este obligatorie, fiind publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul
Un minor care a împlinit 16 ani și față de care, deși a fost suspect sau inculpat într-un dosar penal, s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, poate fi obligat la muncă neremunerată în folosul comunității, la fel ca o persoană majoră. Aceasta a fost concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICC), care s-a pronunțat asupra acestei probleme printr-un recurs în interesul legii (RIL). Citește articolul
Cei care construiesc fără autorizație de construire nu pot înscrie la cartea funciară dreptul de proprietate asupra noilor construcții, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, cu ajutorul instanței de judecată, a stabilit în aprilie Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Decizia Curții a apărut luni în Monitorul Oficial și explică de ce nu ar trebui ca judecătorii să le permită celor care eludează regimul construcțiilor să obțină recunoașterea dreptului lor de proprietate ocolind legea. Citește articolul
Prescripția răspunderii penale pentru infracțiuni care implică producerea unei pagube sau obținerea unui folos necuvenit, pe o perioadă de timp, începe să curgă de la momentul apariției primei pagube ori al primului folos necuvenit, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, care a fost publicată joi în Monitorul Oficial și a devenit obligatorie. Citește articolul
Dovada depunerii în termen a actelor trimise prin e-mail sau fax, noi situații în care cauzele pot fi suspendate, detalieri la desfășurarea procesului fără prezența publicului și repunerea în termen la exercitarea căilor de atac atunci când instanța indică termene greșite sunt câteva dintre modificările importante aduse azi Codului de procedură civilă. Citește articolul
Recursurile în interesul legii (RIL) și hotărârile prealabile date de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în materie civilă date de vineri înainte vor deveni obligatorii nu doar pentru instanțele de judecată, ci pentru toți cei care aplică și se raportează la textul de lege interpretat de Curte. Extinderea obligativității e prevăzută într-o lege publicată marți și care modifică procedura civilă în numeroase aspecte. Citește articolul
Persoanele care au obţinut fraudulos fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetul de stat, ca urmare a folosirii sau prezentării de documente ori declaraţii false, au săvârşit o singură infracţiune şi pot fi pedepsite cu închisoarea de până la şapte ani. Aşa a stabilit luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), printr-o decizie care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul