Pentru a preveni apariția unor evenimente înregistrate în alte țări în urma faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și pentru a combate comportamentele care duc la astfel de fapte, Ministerul Educației (ME) a publicat miercuri un ordin ce conține un cod în acest sens. Codul trebuie implementat, în următoarele trei luni, de către toate universitățile din țara noastră. Citește articolul
Valoarea taxei de școlarizare din universitățile de stat va trebuie adusă la cunoștința candidaților în același timp cu publicarea ofertei educaționale, potrivit unei legi apărute marți. După cum apărea în forma inițială a proiectului ce a devenit acum lege, studenții admiși pe locurile cu taxă, în cazul universităților de stat, sau cei din învățământul superior particular ar fi putut plăti aceeași sumă pe tot parcursul facultății, majorarea taxei pe parcursul ciclului de studii fiind interzisă, dar măsura amintită a fost eliminată, astfel că nu se mai regăsește în noua lege. Citește articolul
Un proiect de ordin propus de Ministerul Educaţiei pentru aprobarea metodologiei privind mobilitatea academică stipulează că studenţii pot avea mobilitate academică, care poate fi internă, ori internaţională. Aceasta poate fi, după caz, definitivă sau temporară şi poate fi implementată într-un format fizic, virtual sau o combinaţie a celor două. Citește articolul
Pentru a alinia legislația secundară cu prevederile noii legi a învăţământului superior, Ministerul Educației (ME) propune, printr-un proiect de ordin aflat în dezbatere publică, introducerea unui nou cod al drepturilor şi obligaţiilor studentului. Printre altele, potrivit noului cod, studenții au dreptul de a fi consultați de cadrele didactice cu privire la programarea datelor de examinare, dreptul de acces la principalele cărţi de specialitate şi publicaţii ştiinţifice, la bibliotecile universitare şi bibliotecile centrale universitare, dar și acces gratuit la internet wireless. Citește articolul
Noile reglementări privind educația universitară recunoaște rolul facultăților private, asigurându-le un cadru legal unitar, care conferă studenților de la ”privat” drepturi similare cu cele ale celor care frecventează instituțiile de stat. Diferențele sunt urmarea directă a modului de finanțare a celor două forme de învățământ, cu impact direct asupra burselor și facilităților de cazare și alimentație. Citește articolul
Noua lege a învățământului superior, în vigoare de la începutul lunii, ar urma să fie modificată, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbaterea deputaților, astfel încât să se elimine posibilitatea ca profesorii universitari să-și continue activitatea cu mult peste vârsta legală de pensionare. Citește articolul
Pentru ocuparea funcției de asistent universitar nu ar mai fi trebuit să fie nevoie de titlul de doctor, potrivit primelor proiecte ale Legilor învățământului, dar din forma oficială a acestora, după ce au suferit mai multe modificări, a dispărut această variantă. Practic, regula deținerii unui titlu de doctor în cazul celor interesați să ocupe funcția de asistent universitar se păstrează și în Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior, care va intra în vigoare în septembrie. Citește articolul
În noul an universitar 2023-2024, studenții români care au probleme sociale sau de sănătate pot primi din partea statului și a universităților unde sunt înscriși un ajutor lunar, sub forma burselor sociale. Totodată, ei vor putea primi sprijin în situații speciale, cum sunt cele ocazionate de nașterea unui copil ori de decesul unui membru al familiei. Citește articolul
În condițiile în care există multe solicitări venite din piața muncii în acest sens, studiile universitare de scurtă durată sau, după cum erau cunoscute mai demult, școlile de subingineri sunt reintroduse prin noua legislație a educației. Durata acestei forme de studii universitare va fi de doi ani, față de trei, cât era înainte. Absolvenții cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată își vor putea continua studiile în cadrul ciclului I - studii universitare de licență, prin participarea la examenul de admitere. Citește articolul
Ca regulă generală, stabilită de noile legi ale învățământului, profesorii universitari se vor putea pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani. Totuși, aceștia vor putea cere să-și păstreze calitatea de titular până la sfârșitul anului universitar. Ulterior, ei vor avea posibilitatea de a încheia contracte anuale cu universitatea unde predau, pe perioadă determinată, fără limită de vârstă. În schimb, profesorii din învățământul preuniversitar vor putea să rămână titulari în funcţia didactică până la vârsta de 70 de ani. Citește articolul