Cu ocazia unui studiu recent publicat în materia efectelor inteligenței artificiale generative (IAG) asupra pieței muncii, Organizația Internațională a Muncii (OIM) face apel la politicienii din întreaga lume să înceapă să se gândească mai repede asupra abordării schimbărilor tehnologice în curs. Deși în domeniul muncii IAG nu este, intrinsec, „nici bună, nici rea”, impactul socioeconomic al utilizării sale va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată folosirea sa (inclusiv la nivel de reglementare), OIM arătând că, fără politicile adecvate, unde vocea lucrătorilor afectați de ajustările din piața muncii trebuie obligatoriu ascultată, există un risc ca doar câteva dintre țările bine poziționate economic și participanți din piață să poată valorifica beneficiile tranziției către noua piață a muncii, în timp ce costurile pentru lucrătorii afectați ar putea fi brutale. OIM subliniază că nu munca fizică e cea mai expusă pe termen scurt, ci munca de birou, dar că nu trebuie să generalizăm în aprecierea gradului de înlocuire a diverselor atribuții, întrucât IAG are potențialul să ducă și la creșterea locurilor de muncă. Citește articolul
Deși încurajată și pe deplin utilă în tot mai multe sectoare de activitate, inteligența artificială generativă (IAG) poate aduce, odată cu folosirea sa necorespunzătoare, diverse riscuri în companii. Ca atare, recomandarea de a avea o politică internă, în permanență adaptată la nou, unde angajaților li se spune clar ce au voie și ce nu au voie să folosească la job este tot mai des discutată. De pildă, angajaților ar trebui să li se explice că IAG poate avea limitări care să defavorizeze compania, angajații, dar și persoane terțe, că informațiile oferite trebuie revizuite întotdeauna, că anumite date din companie nu ar trebui „să hrănească” sistemul și să ajungă, astfel, la alții, dar și că e posibil să existe probleme legate de proprietatea intelectuală a altcuiva sau a companiei înseși. Citește articolul