Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Legislația în vigoare nu permite persoanelor fizice să beneficieze de muncă zilieră, precum permite legea prestatorului casnic pentru activitățile stabilite de aceasta. Există, însă, cazuri în care beneficiarii accesează servicii care nu se regăsesc nici în domeniile legii zilierilor, nici în activitățile stabilite de legea prestatorului, iar în acest sens trebuie să verificăm dacă persoanele care lucrează pentru noi sunt independenți autorizați sau lucrează în baza unui contract de muncă, pentru a evita deopotrivă potențialele litigii și contravențiile. Citește articolul
Scopul legii prestatorului casnic este unul bine fundamentat: reducerea muncii la negru și oferirea posibilității lucrătorilor casnici de a beneficia de prestații sociale. Totuși, în ce măsură este atins dezideratul acestei legi, din moment ce beneficiarii înșiși s-ar putea simți descurajați să acceseze servicii casnice folosindu-se de legea prestatorului? De exemplu, pentru că procesul de ”contractare” și plată este mai complicat și de durată decât practica ”tradițională”, adică munca la negru. Citește articolul
Legea prestatorului casnic permite persoanelor doritoare să ofere sau să beneficieze de servicii casnice, prin simpla înregistrare în platforma electronică a Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Există, însă, câteva norme metodologice ce trebuie respectate în vederea încheierii unui acord prestator-beneficiar. Ce responsabilități revin beneficiarului și care sunt demersurile birocratice pe care acesta trebuie să le efectueze? Citește articolul
Prestatorii casnici sunt persoane care desfășoară activități casnice de muncă necalificată, ocazional, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații în bonuri valorice (tichete). Legea prestatorilor casnici reglementează întreaga activitate a acestora, inclusiv serviciile pe care un prestator casnic le poate oferi persoanelor dependente. Totuși, deși legea prestatorilor casnici prevede că aceștia ar putea fi și îngrijitori informali, există câteva neclarități în lege asupra cărora merită reflectat. Citește articolul
În România, riscul sărăciei și excluziunii sociale afectează disproporționat femeile, cu o rată de 33% comparativ cu 31% la bărbați în 2023, conform Eurostat. Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii și sarcinile domestice sunt factori majori care contribuie la această situație. Deși s-au înregistrat progrese în creșterea ocupării, femeile continuă să fie mai vulnerabile la sărăcie din cauza diferențelor salariale și a duratei mai scurte a vieții profesionale. Citește articolul
Termenul de ”prestator casnic” face referire la persoanele care desfășoară ocazional activități casnice de muncă necalificată, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații în bonuri valorice (tichete), cu valoarea brută de 15 lei. Legea nu prevede constrângeri care să împiedice salariații să ofere servicii ca prestatori casnici, dacă aceștia vor să își suplimenteze venitul astfel. Citește articolul
Prestarea activităților casnice remunerate exclusiv prin tichete de activități casnice este esențialmente una ocazională, dar termenul în sine e destul de vag pentru a răspunde tuturor situațiilor ce se pot ivi în practică. Dacă muncile de acest fel sunt ocazionale pentru beneficiar, ele nu sunt neapărat ocazionale pentru prestator, care ar putea chiar să ajungă să muncească peste 40 de ore într-o lună și să câștige câteva mii de lei. Este neclar dacă, de la un anumit punct încolo, statul îi va trage de mânecă pe prestatorii casnici să treacă la o formă organizată a muncii lor - una din care statul are mai mult de câștigat. Citește articolul
Normele Legii prestatorilor casnici au fost modificate oficial, printr-o hotărâre de Guvern publicată marți în Monitorul Oficial, al cărei scop este acela de a alinia normele la modificările aduse legii în primăvară. Citește articolul
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme. Citește articolul
Plata minimă în cazul lucrătorilor casnici e reprezentantă de valoarea nominală a unui tichet de activități casnice - 15 lei. Tarifele muncilor casnice necalificate sunt stabilite însă de fiecare prestator pentru fiecare activitate pe care se oferă să o presteze. În cazul tichetelor fizice, cel puțin, tariful ar trebui să fie un multiplu de 15. Achiziția tichetelor electronice pare, la prima vedere, să fie varianta preferabilă - însă în platforma dedicată nu există momentan integrat un procesator de plăți, astfel că achiziția tichetelor presupune un virament către trezorerie și un timp de așteptare nu tocmai scurt pentru ca tichetele cumpărate să apară în platformă: peste 24 de ore. Citește articolul