Reforma salarizării din sectorul public, asumată prin PNRR, a fost amânată din nou, iar noua lege a salarizării pare mai degrabă o iluzie. Deși termenul inițial era semestrul II din 2023, Guvernul a mutat obiectivul în 2025, dar cu condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB – o condiție greu de atins înainte de 2028. În acest context, angajații bugetari se confruntă cu stagnare salarială, iar sistemul de sporuri rămâne plin de excepții și derogări. Citește articolul
În primul semestru din 2024 au fost înregistrate 3.684 de noi insolvențe, o creștere de 8,3% comparativ cu primul semestru din 2023, reiese dintr-un studiu de profil realizat de Coface. Citește articolul
Mai întâi, să vorbească cifrele seci: La începutul lunii septembrie au fost publicate datele de evoluție a PIB în prima jumătate a anului. Astfel, în trimestrul 2, față de același trimestru al anului 2023, PIB s-a majorat cu 0,8%. Iar dacă ne uităm la evoluția PIB în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă al anului 2023, pe date brute (pentru a elimina sezonalitatea), creșterea este de numai 0,7%. Citește articolul
Agenția de rating Fitch a confirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la „BBB-” pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând și perspectiva stabilă, potrivit unui comunicat al agenției de rating. Citește articolul
Premierul Ciolacu a anunțat că guvernul negociază cu Comisia Europeană pentru a amâna revenirea deficitului bugetar în ținta de 3%, progresiv, pe termen de 7 ani – recunoscând, în același timp, că anul acesta deficitul va urca spre 7-8% din PIB: argumentele primului ministru par rezonabile, dacă se referă la nevoia de a cofinanța proiectele cu bani europeni. Însă premierul nu a vorbit și despre prețul acestor amânări: e vorba de dobâzile uriașe pe care România le plătește an de an, în timp ce datoria guvernamentală crește.
Citește articolulRiscurile la adresa ratingului României sunt „în mare parte echilibrate”, a declarat analistul agenţiei de evaluare Fitch Ratings, Greg Kiss, într-un interviu acordat Reuters. De asemenea, el a explicat că nivelul relativ scăzut al datoriei publice reprezintă un punct favorabil de pornire pentru măsurile destinate reducerii celui mai mare deficit bugetar din UE, însă acest proces va dura mai mulți ani. Citește articolul
Comisia Europeană sugerează, într-un Mecanism de Alertă, că prioritatea principală a Guvernului României ar trebui să fie aceea de a urma ”un traseu credibil de consolidare fiscală” pentru a atenua riscurile la stabilitatea economiei. Citește articolul
Principalii indicatori macroeconomici în baza cărora s-a construit bugetul general consolidat pentru anul 2024 au fost prezentat de Ministerul Finanțelor în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2024 și proiecția acesteia pe anii 2025 – 2027. Citește articolul
Dobânzile plătite de statul român în contul datoriei publice au crescut rapid, de la 12,1 miliarde lei în 2019, anul de dinaintea pandemiei, la 29 miliarde lei în 2022. Citește articolul
Între statele membre UE și AELS, sunt diferențe semnificative între sectoarele care dețin datoria publică brută a fiecări țări. Citește articolul