- 1. Creșterea costului de finanțare și a cheltuielilor operaționale ceea ce a condus la scăderea fluxului de numerar;
- 2. Scăderea vânzărilor: chiar dacă multe companii au reușit în ultimii ani să ajusteze prețurile odată cu creșterea inflației, s-au confruntat cu o scădere a cererii. Spre exemplu în semestrul I 2024 lucrările de construcții rezidențiale au scăzut cu 22,2%, comparativ cu primul semestru din 2023;
- 3. Creșterea datoriilor, în special a creditului furnizor ceea ce a slăbit capacitatea companiilor de a face față unor șocuri negative cum ar fi neîncasarea unor creanțe sau scăderea termenelor de plată de către furnizori.
Contextul macro, neprielnic
Printre cauzele evoluției sunt menționate efectele contextul economic și geopolitic internațional: prelungirea războiului din Ucraina dar și începerea conflictului din Israel pun o și mai mare presiune pe economia globală; precum și aspecte ce țin de economia locală: creșterea deficitului, a datoriei publice și încetinirea activității economice.
”Deși mediul de afaceri din România a reintrat în normalitatea pre COVID-19, nu este lipsit de provocări, chiar mai mari comparativ cu perioada de până în 2020: deficitul bugetar mare, conflictele militare, în special cel din Ucraina dar și încercarea principalelor bănci centrale de a reduce inflația (SUA, UE) prin creșterea dobânzii de politică monetară”, notează specialiștii Coface.
Ei se așteaptă la o deteriorare a mediului de afaceri în a doua parte a anului 2024 ”ceea ce va conduce la o creștere a numărului incidentelor de plată și a insolvențelor, peste nivelurile înregistrate după primul semestru”.
Citește integral articolul pe cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)