Procesul care aduce ploaia in lumea aplicatiilor open source

Primul proces deschis in Statele Unite pentru a aplica prevederile unei licente publice generale (cunoscuta ca GPL - General Public License) ar putea aduce o ploaie de cereri similare in instantele americane. Este pasul pe care il asteapta de ani buni un segment important al industriei cunoscute pana acum ca „open source“. Si, daca sunteti de parere ca vestile sunt importante pentru o comunitate minuscula de programatori, trebuie sa aflati ca lucrurile nu stau tocmai asa. 

O estimare recenta a companiei Gartner afirma faptul ca, pana in 2011, aproximativ 80% din programele software existente in piata vor contine componente open source, pentru care, in mare parte, responsabila de protejarea drepturilor autorilor este licenta GPL. In realitate, multe dintre platformele de management al continutului unor website-uri, o mare parte din bazele de date online, precum si o serie larga de aplicatii desktop au inglobate componente open source. Prin urmare, daca atunci cand ati dezvoltat o aplicatie ati inglobat componente externe, incercati sa aflati regimul sub care au fost licentiate acestea. Daca este vorba de o licenta GPL, atunci probabil ca veti gasi interesante amanuntele de mai jos.

Ce este GPL? 


Clauzele licentei GPL au fost redactate initial de Richard Stallman in 1989. Licenta trebuia sa fie folosita de programele dezvoltate sub umbrela asociatiei Free Software Foundation. Ulterior, la miscarea de „software liber“ au aderat din ce in ce mai multi programatori, care si-au plasat creatiile sub protectia acestei licente. De-a lungul timpului, licenta GPL a cunoscut mai multe imbunatatiri.
A doua versiune a licentei a fost astfel dezvoltata in iunie 1991, pentru ca in iunie 2007 sa fie oferita publicului cea mai recenta dintre versiunile licentei, dupa mai bine de doi ani in care clauzele acesteia au fost discutate public.

Germania creeaza un precedent 


Odata cu dezvoltarea comunitatii de programatori care folosesc licenta GPL pentru a-si proteja creatiile, a aparut si problema sanctionarii celor care nu respecta clauzele impuse de licenta. De-a lungul timpului au existat mai multe incercari de solutionare in instanta a unor divergente aparute intre autorii de programe software si unele companii care au folosit aceste creatii pentru a dezvolta propriile seturi de produse informatice. Dintre aceste procese, cel mai interesant s-a desfasurat la finalul anului 2006 in Germania. La 6 septembrie 2006, proiectul gpl-violations.org a castigat un litigiu in fata companiei D-Link Germany GmbH, referitor la incalcarea dreptului de autor cu privire la folo-sirea unor parti ale sistemului de operare Linux. 

Decizia a oferit astfel un prim precedent judiciar prin care se stabileste fara echivoc faptul ca prevederile licentei GPL sunt valide si ca pot fi puse in aplicare prin intermediul instantei de judecata.
In SUA insa, majoritatea litigiilor care aveau ca obiect incalcarea prevederilor GPL se finalizasera inainte de inceperea propriu-zisa a unui proces. Situatia pare a fi incetat saptamana trecuta, cand SUA au avut parte de o premiera. The Software Freedom Law Center, organism juridic creat sa protejeze ideea de software liber, a anuntat faptul ca a introdus prima actiune din istoria SUA care are ca obiect o incalcare a dreptului de autor statuat de GPL.

Incalcarea prevederilor 


Reclamanti in acest litigiu sunt doi dintre programatorii principali ai aplicatiei BusyBox (un set de programe utilitare destinate sistemelor de operare UNIX). BusyBox este software open source, iar drepturile autorilor au fost stabilite sub imperiul GPL. Compania impotriva careia a fost depusa plangerea se numeste Monsoon Multimedia. Procesul a fost inregistrat la Curtea Federala Districtuala din Manhattan. 

Monsoon produce un dispozitiv wireless denumit Hava, care permite cumparatorilor sa urmareasca programe de televiziune pe orice computer aflat in raza de actiune wireless a dispozitivului. Pe propriul sau website, Monsoon Multimedia a recunoscut public faptul ca produsele sale sunt o dezvoltare a BusyBox. Cu toate acestea, nu a oferit acces la codul sursa al aplicatiilor dezvoltate pe baza BusyBox, asa cum este obligat prin intermediul GPL. 

Potrivit variantei traduse in limba romana a GPL, „daca distribuiti cópii ale unui program, indiferent daca o faceti gratuit sau contra unei sume de bani, trebuie sa dati beneficiarilor toate drepturile pe care le aveti dumneavoastra. Trebuie sa va asigurati ca ei primesc sau pot primi codul sursa al programului. Orice proiect pe care il distribuiti sau publicati, care in intregime sau in parte contine sau este derivat din Program (sau orice parte a acestuia), trebuie sa poata fi folosit de oricine, gratuit si in intregime, in termenii acestei Licente“. 

Autorii GPL precizeaza foarte clar si ca „nu este in intentia acestei licente sa pretinda drepturi sau sa conteste drepturile asupra unui proiect efectuat in intregime de dumneavoastra. Intentia este de a exercita dreptul de a controla distributia proiectelor derivate sau colective bazate pe programele aflate sub protectia GPL“.
Monsoon Multimedia ISi recunoaSte greSeala
Nici macar stirile de ultima ora nu reduc cu nimic din importanta acestei actiuni. Supusa riscului de a fi amintita alaturi de cel mai de seama precedent judiciar din istoria americana a programelor open source, Monsoon Multimedia a recunoscut in instanta faptul ca a incalcat prevederile licentei GPL. Mai mult, cei de la Monsoon au admis faptul ca vor face public codul sursa al modificarilor aduse de companie la suita de aplicatii software cunoscute sub titulatura BusyBox.

Importanta acestui proces 


Intr-un comentariu scris pe propriul sau blog, unul dintre partenerii DLA Piper (unul dintre avocatii care reprezinta Software Freedom Law Center in acest proces) explica modul in care litigiul va influenta in viitor cazuistica in materia aplicarii licentei: „Acest caz este foarte important deoarece el va stabili ce tip de sanctiuni le vor fi aplicabile celor care incalca prevederile GPL“. Potrivit wikipedia.org, care aminteste o statistica efectuata in august 2007, licenta GPL era aplicabila unui procent de peste 65% din cele peste 40.000 de programe listate in directorul de software Freshmeat.net. Procentul este inca si mai mare (68%) in cazul proiectelor software oferite prin intermediul sourceforge.net, un alt mare catalog software al lumii.
E clar deci faptul ca lumea GPL se va extinde extrem de mult in urmatorii ani, iar implicatiile licentei se vor putea resimti chiar si in aplicatiile care, la prima vedere, apartin in integralitatea lor unor anumite companii. Nevoia companiilor de a folosi componente software open source este data, in principal, de ideea de interoperabilitate pe care trebuie sa o presupuna in viitor o aplicatie software, care trebuie sa se integreze perfect in climatul informatic in care este instalata.