Ministerul Public critica modificarea Codului de procedura penala

"Cele 48 de propuneri ale procurorilor vizeaza, in principal, inlaturarea subordonarii interesului colectiv al societatii celui personal (de regula al persoanelor invinuite de comiterea unor infractiuni), remarcandu-se ca majoritatea modificarilor aduse Codului de procedura penala si Codului penal duc la importante restrangeri ale prerogativelor organelor judiciare de natura sa afecteze eficacitatea activitatii acestora de stabilire a adevarului in procesul penal", se precizeaza in comunicatul Ministerului Public.

Principalele observatii ale Ministerului Public, asa cum reiese din comunicatul emis la sfarsitul saptamanii trecute, sunt: 
 
1. Modificarea Codului de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiilor domiciliare, face ca, practic, sa nu mai poata fi solicitata perchezitia fara avertizarea persoanei care este cercetata, deoarece, noile modificari cer procurorului sa prezinte instantei, odata cu cererea de autorizare a perchezitiei si un proces verbal din care sa rezulte refuzul predarii obiectului sau inscrisului solicitat de organul de urmarire penala. In acest mod, persoana vizata de efectuarea unei perchezitii este prevenita ca se afla in vizorul organelor de urmarire penala.

In opinia procurorilor, modificarile aduse C.pr.pen. ar crea posibilitatea ca persoana in cauza sa distruga sau sa ascunda mijloacele de proba.

Nici o procedura europeana nu prevede conditia solicitarii unei probe in prealabil autorizarii perchezitiei si emiterea autorizatiei numai in caz de refuz.

2. Modificarea referitoare la un termen minim de 24 de ore necesare avocatului din oficiu pentru pregatirea apararii este practic o invitatie adresata invinuitilor, inculpatilor si aparatorilor de rea-credinta de a tergiversa cauza. In situatia in care se dispune masura preventiva a retinerii fata de un inculpat si pentru ca termenul de 24 de ore sa expire, aparatorul ales nu se prezinta, masura preventiva expira, iar inculpatul pleaca liber.

3. Modificarea Codului de procedura penala referitoare la limitarea in timp a urmaririi penale la maximum 6 luni pentru toate infractiunile, cu exceptia celor a caror pedeapsa este detentiunea pe viata sau mai mare de 15 ani, cand termenul este de 1 an, va avea cel mai mare impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, talharii, violuri), acestia putand ramane nepedepsiti, intrucat se pot utiliza celelalte instrumente legale puse la dispozitia lor chiar de prezentul cod. In acest mod se goleste de continut si institutia prescriptiei raspunderii penale reglementata de C.pen. Mai mult, in conditiile lipsei acute de procurori sunt foarte multe dosare a caror urmarire penala este mai veche de 6 luni si care va inceta imediat dupa intrarea in vigoare a unui asemenea text de lege. Spre exemplu, sunt situatii in care partile vatamate, martorii sau faptuitorul sunt plecati din tara sau se solicita comisii rogatorii internationale si se implineste termenul de 6 luni, dosarul se inchide.

4. Modificarile referitoare la autorizarea interceptarii si inregistrarii comunicatiilor nu fac altceva decat sa dovedeasca inutilitatea probei. Se propune in proiect ca, atunci cand procurorul solicita eliberarea unei autorizatii pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor sa prezinte judecatorului, in mod obligatoriu, o copie a rezolutiei de incepere a urmaririi penale. Dupa emiterea rezolutiei de incepere a urmaririi penale procurorul este obligat sa cheme invinuitul si sa ii aduca la cunostinta invinuirea. Asa fiind, prin aceste propuneri de modificare, practic acesta stie ca este cercetat, stie ca ii pot fi ascultate convorbirile, mijlocul de proba mentionat devenind lipsit de eficienta, in conditiile in care ascultarea convorbirilor are tocmai rolul de a crea un cadru procesual adecvat strangerii probelor si indiciilor.

De mentionat ca, in dreptul penal european, interceptarile telefonice nu sunt conditionate de inceperea urmaririi penale, aceasta institutie nefiind cunoscuta tarilor din Uniunea Europeana. Spre exemplu, in dreptul german, interceptarile pot fi dispuse si de procurori, in cazuri de urgenta, cu obligatia confirmarii masurii de catre judecator in 3 zile. Reglementarea este asemanatoare in Italia, cu deosebirea ca, in caz de urgenta, masura dispusa de procuror este supusa confirmarii judecatorului in 24 de ore.

5. Modificarea intelesului notiunii „consecinte deosebit de grave” in sensul de a reprezenta „o paguba materiala mai mare de 30 milioane lei” (echivalentul a 9 milioane Euro) ar conduce la transformarea Romaniei intr-un paradis fiscal si la incurajarea savarsirii infractiunilor de mare criminalitate. Aplicarea acestui articol are impact si asupra institutiei prescriptiei raspunderii penale, urmarind inlaturarea raspunderii penale pentru cauzele de macro-criminalitate economico-financiare aflate in curs. 


Pentru mai multe informatii, puteti citi integral observatiile procurorilor care au stat la baza punctului de vedere al Ministerului Public