OUG nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor - republicata la 5.03.2008

CAPITOLUL I
Dispozitii generale 

Art. 1. — (1) Prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si comercializarea alimentelor, responsabilitatile producatorilor si comerciantilor de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor si sanctiunile in vederea protejarii calitatii alimentelor.
(2) Aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta protejeaza consumatorii de practici incorecte in fabricarea, depozitarea si comercializarea alimentelor si asigura conditii pentru informarea lor corecta si completa, in conformitate cu reglementarile legale privind protectia consumatorilor. 

Art. 2. — Reglementarile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica alimentelor produse in gospodarii individuale pentru consumul propriu si nici produselor alimentare care sunt in tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranziteaza tara, daca nu reprezinta un pericol pentru sanatatea umana sau pentru mediu. 

Art. 3. — in sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
a) alimente — produse in stare naturala sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerala si guma de mestecat, din care se exclud tutunul, produsele medicinale si substantele narcotice sau psihotrope;
b) alimente de origine animala — alimente constand in sau continand aproape in exclusivitate produse de origine animala;
c) alimente de origine vegetala — alimente constand in sau continand aproape in exclusivitate produse de origine vegetala;
d) alimente cu destinatie nutritionala speciala — alimente care datorita compozitiei lor speciale sau procesului de prelucrare sunt in mod clar distincte de alimentele destinate consumului normal, au o compozitie corespunzatoare cu scopurile nutritionale pretinse si sunt comercializate intr-o forma care indica acest obiectiv. Aceste alimente trebuie sa indeplineasca cerintele nutritionale speciale ale anumitor categorii de persoane ale caror procese digestive sau metabolice sunt perturbate ori ale anumitor categorii de persoane care se afla in conditii fiziologice speciale si care din aceasta cauza pot sa obtina un beneficiu special ca urmare a consumului controlat de anumite substante din alimente sau pentru sugari ori copii mici sanatosi;
e) alimente provenite din organisme modificate genetic si/sau
organisme modificate genetic — alimente care contin o combinatie noua de material genetic obtinut prin tehnici de biotehnologie si/sau organisme (orice entitate biologica capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic) in care materialul genetic a fost modificat printr-un proces care nu are loc in mod natural prin imperechere si/sau recombinare naturala; f) ingrediente — orice substanta, inclusiv aditivii, folosita in producerea sau la prepararea alimentelor si prezenta in produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata;
g) aditivi alimentari — orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau neavand o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi ori prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare;
h) contaminanti alimentari — orice substanta adaugata neintentionat in alimente, prezenta in acestea ca rezultat al productiei (inclusiv activitatile privind cresterea plantelor si animalelor si medicina veterinara), al fabricatiei, prelucrarii, prepararii, tratamentelor, impachetarii, ambalarii, transportului sau manipularii acestora sau ca rezultat al contaminarii mediului inconjurator. Materiile straine, cum ar fi fragmentele de insecte, parul de animale, nu sunt incluse in aceasta definitie;
i) nutrienti si/sau suplimente alimentare — substante nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine, macro- si microelemente minerale si/sau preparate prelucrate sub forma de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide care au in compozitia lor macro- si micronutrienti si/sau alte substante comestibile, care sunt consumate in cantitati definite, in mod suplimentar fata de aportul alimentar obisnuit;
j) materiale in contact cu alimentele — materialele si articolele care in forma finita vin in contact cu alimentele sau care sunt in contact cu alimentele si sunt destinate acestui scop;
k) etichetarea — orice cuvinte, marci comerciale, marci de fabrica, ilustrate sau simboluri referitoare la aliment si
pozitionate pe orice ambalaj, document de insotire, nota, eticheta, banderola sau colerata, care insotesc sau se refera la alimentul respectiv;
l) aliment preambalat — orice articol unic prezentat ca atare consumatorului final sau operatorilor economici care prepara si furnizeaza hrana pentru populatie, constituit dintr-un aliment si ambalajul in care acesta a fost introdus inainte de a fi oferit spre vanzare, ambalaj care acopera produsul in intregime sau numai partial, astfel incat continutul acestuia sa nu poata fi deteriorat fara deschiderea sau modificarea ambalajului;
m) comercializarea alimentelor — orice operatiune de vanzare-cumparare, import-export, al carei scop este de a oferi alimente unei terte parti, cu exceptia celor destinate unor cercetari stiintifice si expertize de laborator;
m) igiena alimentara — toate masurile necesare pentru a se asigura protectia, stabilitatea si salubritatea alimentelor, pornindu-se de la cultivare sau crestere, productie ori fabricatie pana la consumul final;
o) material de ambalare — orice tip de recipient sau orice material de invelire si acoperire, care protejeaza alimentul de contaminare si de modificarea calitatii;
p) reziduuri pesticide — orice substanta, inclusiv derivatii si metabolitii sai, care in mod natural nu se gaseste in alimente, dar care poate fi regasita ca urmare a incorporarii ei in mod constient sau accidental si care prin depasirea limitelor maxime admise poate constitui factor de risc pentru sanatate, si/sau reziduurile pesticidelor si ale metabolitelor acestora si produsele de descompunere sau de reactie prezente in/pe alimentele
specifice;
q) calitatea alimentului — totalitatea proprietatilor intrunite de aliment care il fac compatibil cu reglementarile specifice;
r) data limita de consum — data stabilita de producator pentru produsele care, din punct de vedere microbiologic, au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca, dupa un timp scurt, sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului si va fi precedata de mentiunea „Expira la data de ...”, indicandu-se in ordine ziua, luna si anul, in forma necodificata;
s) data durabilitatii minimale — data stabilita de producator pana la care un aliment isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare si va fi precedata de mentiunea „A se consuma, de preferinta, inainte de ...”, daca in data este inclusa si ziua, sau „A se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul ...”, daca se indica luna si anul sau numai anul;
t) auxiliari (adjuvanti) tehnologici — orice substanta care nu este consumata ca ingredient alimentar in sine, utilizata intentionat in procesarea materiilor prime, alimentelor sau ingredientelor lor, pentru indeplinirea unui anumit scop tehnologic in cursul tratarii sau procesarii si care poate duce la prezenta neintentionata, dar de neevitat din punct de vedere tehnic, a reziduurilor de substanta sau a derivatelor acesteia in produsul finit, cu mentiunea ca aceste reziduuri nu prezinta vreun risc pentru sanatate si nu au vreun efect tehnologic asupra produsului finit;
u) alimente contrafacute — alimente a caror calitate, mentionata in declaratia de conformitate, in standardul sau
specificatia tehnica de produs si pe eticheta, a fost modificata, intentionat sau neintentionat, intr-un mod care ar putea constitui un risc pentru sanatatea consumatorilor, care le-ar putea leza interesele sau i-ar informa gresit;
v) alimente si ingrediente alimentare inedite — alimente si ingrediente alimentare care nu au mai fost utilizate pana in prezent in consumul uman.

CAPITOLUL II
Conditii generale
SECTIUNEA 1
Unitatile producatoare de alimente 


Art. 4. — (1) Unitatile in care se produc alimente, ingrediente, aditivi alimentari si auxiliari tehnologici se amplaseaza numai in acele spatii care indeplinesc conditiile stabilite prin reglementarile legale in vigoare.
(2) Alimentele, ingredientele, aditivii alimentari si auxiliarii tehnologici se produc in unitati care indeplinesc conditiile de functionare stabilite prin reglementarile legale in vigoare.

SECTIUNEA a 2-a
Conditii de fabricare 


Art. 5. — La fabricarea alimentelor se utilizeaza numai aditivi si materiale de ambalare sau orice alte materiale care vin in contact cu alimentele, avizate de Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, conform reglementarilor legale in vigoare. 

Art. 6. — Fabricarea, depozitarea si transportul alimentelor se fac cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare si sanitare veterinare, care sa asigure indeplinirea cerintelor de sanatate publica, de igiena alimentara si de calitate a alimentelor.
#PAGEBREAK#
SECTIUNEA a 3-a
Conditii privind personalul 


Art. 7. — Fabricarea, depozitarea, transportul si comercializarea alimentelor se fac numai de catre persoanele
care indeplinesc conditiile de sanatate stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice si care, pentru operatiunile pe care le executa, intrunesc calificarea necesara si detin cunostinte suficiente in domeniul sanatatii publice, al igienei alimentelor sau igienei muncii, atestate conform reglementarilor legale in vigoare.

SECTIUNEA a 4-a
Conditii privind compozitia si calitatea alimentelor 


Art. 8. — (1) Alimentele trebuie sa aiba o compozitie care sa asigure atat calitatea acestora, cat si sanatatea consumatorilor si sa indeplineasca conditiile de igiena prevazute de normele legale in vigoare.
(2) Reglementarile privind nivelul de admisibilitate a aditivilor alimentari si a auxiliarilor tehnologici din compozitia alimentelor, precum si igiena alimentelor se stabilesc de Ministerul Sanatatii Publice, de comun acord cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

SECTIUNEA a 5-a
Conditii privind utilizarea aditivilor alimentari 


Art. 9. — La fabricarea sau la manipularea alimentelor destinate comercializarii sunt interzise:
a) utilizarea aditivilor care nu au fost autorizati, fie singuri, fie in combinatie cu alte substante;
b) utilizarea proceselor tehnologice in vederea obtinerii de aditivi neautorizati in produsele alimentare;
c) utilizarea peste limitele maxime admise a aditivilor autorizati.

Art. 10. — Se interzice comercializarea alimentelor daca acestea au fost fabricate sau manipulate cu incalcarea
prevederilor art. 9 ori daca nu sunt compatibile cu alte reglementari legale in vigoare. 

Art. 11. — Se interzice comercializarea aditivilor sau a schimbatorilor de ioni a caror utilizare este interzisa la fabricarea sau la manipularea alimentelor. 

Art. 12. — Fac exceptie de la prevederile art. 9:
a) aditivii care au fost indepartati din alimente complet sau care se regasesc in produsul ce urmeaza sa fie vandut in cantitati reziduale, tehnic inevitabile si tehnologic inactive, care nu pun in pericol sanatatea sau nu modifica proprietatile organoleptice ale produsului;
b) apa distilata sau demineralizata, aerul, azotul ori dioxidul de carbon, pentru situatiile in care acestea nu sunt utilizate ca presurizanti, sau hidrogenul, daca se foloseste la hidrogenarea grasimilor sau la fabricarea alcoolilor. 

Art. 13. — in vederea protejarii intereselor consumatorilor si tinandu-se seama de cerintele tehnologice, nutritionale si dietetice ale alimentelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Sanatatii Publice sunt abilitate sa emita reglementari sau instructiuni comune referitoare la:
a) aprobarea utilizarii aditivilor in general sau numai pentru anumite alimente ori pentru anumite scopuri;
b) specificarea aditivilor admisi si a limitelor maxime pentru aditivi si produsii lor de reactie continuti in alimente, precum si a conditiilor de puritate pentru aditivi si schimbatorii de ioni;
c) fabricarea, manipularea si comercializarea aditivilor si a schimbatorilor de ioni;
d) interzicerea sau restrictionarea utilizarii anumitor aditivi si schimbatori de ioni la fabricarea alimentelor;
e) reactualizarea aditivilor admisi, in functie de conditiile de folosire si de informatiile stiintifice.

SECTIUNEA a 6-a
Conditii privind contaminantii in general, radiatiile
sau utilizarea materialelor radioactive 


Art. 14. — (1) Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt abilitate sa adopte
reglementari comune privind prezenta contaminantilor in alimente.
(2) Reglementarile trebuie sa se bazeze pe principiul conform caruia alimentul care contine un contaminant intr-o cantitate neacceptata din punct de vedere al sanatatii publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depaseste limitele maxime admise, sa nu fie fabricat si distribuit in vederea comercializarii.

Art. 15. — (1) Tratamentul alimentelor cu radiatii ionizante se face numai:
a) in unitati de iradiere autorizate din punct de vedere al securitatii nucleare de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare si din punct de vedere sanitar, de catre Ministerul Sanatatii Publice;
b) cu asigurarea mijloacelor de protectie si de securitate a sanatatii consumatorilor, dupa avizarea produsului de Ministerul Sanatatii Publice.
(2) Iradierea alimentelor poate fi autorizata doar in cazul in care:
a) este justificata si necesara din punct de vedere tehnologic;
b) nu prezinta riscuri pentru sanatate si este realizata in conditiile prevazute de reglementarile legale in vigoare;
c) este in beneficiul consumatorului;
d) nu este utilizata ca inlocuitor al practicilor de igiena si sanatate sau al bunelor practici de fabricatie ori de cultivare.
(3) Iradierea alimentelor poate fi utilizata numai in urmatoarele scopuri:
a) pentru reducerea riscului bolilor provocate de organismele patogene din alimente, prin distrugerea acestora;
b) reducerea procesului de alterare a alimentelor prin distrugerea organismelor daunatoare si stoparea proceselor de deteriorare;
c) reducerea pierderilor alimentare prin maturarea, germinarea sau incoltirea prematura;
d) indepartarea din alimente a organismelor daunatoare plantelor sau produselor din plante.
(4) in momentul supunerii la iradiere alimentele trebuie sa fie intr-o forma corespunzatoare de salubritate. Utilizarea tratamentului cu radiatii ionizante ca substituent al practicilor de igiena sau sanatate ori al bunei practici de productie sau de cultivare agricola este interzisa.
(5) Materialele utilizate la ambalarea alimentelor ce urmeaza sa fie iradiate trebuie sa corespunda acestui scop si sa fie avizate de Ministerul Sanatatii Publice.
(6) Tratarea prin iradiere nu poate fi utilizata in combinatie cu alte metode chimice de tratare folosite in acelasi scop.
(7) Iradierea poate fi realizata numai prin sursele autorizate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.
(8) Etichetarea alimentelor tratate cu radiatii ionizante se face prin inscrierea pe etichete a expresiilor „Tratat prin ionizare” sau „Tratat cu radiatii ionizante”.
(9) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii Publice si Comisia Nationala pentru Controlul
Activitatilor Nucleare sunt abilitate sa emita reglementari comune cu privire la tratarea cu radiatii ionizante a produselor alimentare pentru consumul uman.


SECTIUNEA a 7-a
Conditii privind reziduurile de pesticide si alte produse
care se regasesc in alimente 


Art. 16. — (1) Se interzice comercializarea alimentelor care contin:
a) reziduuri ale substantelor utilizate pentru protectia plantelor, fertilizatori, astfel cum sunt definite in reglementarile legale specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor si solului, produse pentru protejarea depozitarii ori produsele lor de degradare sau de reactie, peste limitele prevazute in reglementarile legale in vigoare;
b) reziduuri ale substantelor utilizate pentru protectia plantelor, astfel cum sunt definite in reglementarile legale
specifice, care nu au fost autorizate si care sunt interzise sa fie folosite pentru alimente sau pentru materiile lor prime.
(2) Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt abilitate sa emita reglementari comune pentru:
a) stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri sau de alte substante in/pe alimente;
b) interzicerea comercializarii alimentelor al caror continut in reziduuri sau in alte substante depaseste limita maxima admisa;
c) stabilirea masurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea si dezinfestarea camerelor sau a echipamentelor in care ori cu care au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele, precum si specificarea, interzicerea sau restrictionarea utilizarii de mijloace, echipamente ori metode, in vederea protejarii intereselor consumatorilor.
#PAGEBREAK#
SECTIUNEA a 8-a
Conditii privind prezenta in alimente a substantelor active
farmacologic 


Art. 17. — (1) Se interzic fabricarea si comercializarea alimentelor de origine animala, daca ele contin reziduuri de substante active farmacologic sau produsele lor de metabolism:
a) a caror utilizare a fost interzisa la aceste animale prin reglementari legale specifice;
b) care depasesc limitele maxime admise de reziduuri de medicamente de uz veterinar in produsele de origine animala, prevazute de reglementarile specifice legale in vigoare;
c) care nu au fost autorizate sau inregistrate ca medicamente pentru tratamentul animalelor sau a caror utilizare a fost interzisa prin alte reglementari legale in vigoare ori care nu sunt autorizate pentru utilizare ca aditivi in hrana animalelor.
(2) in situatiile in care substantele active farmacologic sunt autorizate si inregistrate ca medicamente ori sunt autorizate ca aditivi in hrana animalelor, se pot fabrica alimente de origine animala, care pot fi comercializate daca sunt respectate perioadele de asteptare stabilite in reglementarile specifice legale in vigoare.
(3) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Sanatatii Publice sunt abilitate sa emita ordine comune care:
a) sa stabileasca limitele maxime pentru substantele farmacologic active si produsele lor de reactie, care nu pot fi depasite in/pe alimentele comercializate;
b) sa excluda din tratamentul animalelor, in totalitate sau pentru anumite scopuri, acele substante farmacologic active care ar conduce la depasirea continutului de reziduuri admis in alimentele de origine animala sau sa stabileasca perioade de asteptare pentru aceste substante si sa interzica comercializarea alimentelor care au fost produse cu incalcarea acestor reglementari;
c) sa stabileasca limitele maxime pentru reziduurile de antibiotice, substante medicamentoase, hormoni, substante anabolizante, ca rezultat al folosirii acestora in practica zootehnica pentru stimularea cresterii animalelor si in practica sanitara veterinara pentru tratarea animalelor bolnave;
d) sa stabileasca limitele maxime pentru metalele grele sau alte substante nocive care polueaza mediul si care provin in principal din sfera industriala si a transportului;
e) sa stabileasca limitele maxime pentru toxinele care provin din dezvoltarea mucegaiurilor toxigene pe materiile prime sau pe produsele finite.


SECTIUNEA a 9-a
Conditii privind alimentele cu destinatie nutritionala speciala,
suplimentele nutritive, alimentele fortificate si cele modificate
genetic 


Art. 18. — Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt abilitate sa
adopte reglementari pentru specificarea conditiilor de fabricare si manipulare aplicabile alimentelor destinate unor cerinte speciale de nutritie, precum si a conditiilor privind comercializarea acestor produse. Reglementarile se vor baza pe principiul comercializarii numai a alimentelor destinate unor cerinte speciale de nutritie, care nu sunt periculoase pentru sanatatea publica si pentru care se asigura o informare corespunzatoare a consumatorilor privind proprietatile si caracteristicile acestora.

Art. 19. — Se autorizeaza Ministerul Sanatatii Publice sa elaboreze legislatia care reglementeaza alimentele cu destinatie nutritionala specifica si alimentele si ingredientele alimentare inedite.

Art. 20. — (1) Ministerul Sanatatii Publice este abilitat sa emita reglementari privind suplimentele nutritive si fortificarea alimentelor.
(2) Reglementarea trebuie sa stabileasca reguli privind fortificarea, restaurarea cu nutrienti a alimentelor, precum si reguli privind fabricarea si comercializarea suplimentelor de hrana care contin nutrienti. Aceasta reglementare trebuie sa prevada doza zilnica recomandata de nutrienti.

Art. 21. — Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, impreuna cu Institutul National de Statistica, au obligatia sa verifice trimestrial datele privind nutritia pe diferite segmente ale populatiei, precum si datele privind securitatea alimentara, pe care trebuie sa se bazeze recomandarile privind cosul minim de consum zilnic, respectiv cantitatea minima de produse necesare, si sa informeze Guvernul asupra concluziilor.


CAPITOLUL III
Conditii privind productia, igiena si ambalarea alimentelor.
Responsabilitatile producatorilor de alimente 


Art. 22. — Producatorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezinta
siguranta, sunt salubre si apte pentru consum.

Art. 23. — (1) Producatorii de alimente sunt obligati sa respecte parametrii privind proprietatile organoleptice, fizice, chimice, microbiologice si toxicologice ale alimentelor conform reglementarilor legale in vigoare.
(2) Producatorii de alimente sunt obligati sa organizeze si sa aplice controlul calitatii alimentelor, fabricate sau manipulate, in laboratoare proprii sau in laboratoare autorizate.
(3) Fabricarea si comercializarea alimentelor contrafacute sunt interzise. 

Art. 24. — Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Sanatatii Publice adopta prin ordin comun
reglementari prin care se stabilesc conditiile privind igiena alimentelor si alte cerinte obligatorii privind fabricarea si manipularea alimentelor, precum si procedurile de verificare a conformitatii cu aceste cerinte. 

Art. 25. — Reglementarile vor stabili prevederi pentru fabricarea si manipularea alimentelor in mod igienic, iar
operatorii din industria alimentara trebuie sa identifice si sa corecteze orice faza critica, pentru asigurarea securitatii alimentare. Aceste reglementari vor stabili prevederi pentru identificarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea procedurilor adecvate ale securitatii alimentare, prin dezvoltarea sistemului propriu de analiza a riscurilor punctelor critice de control.

Art. 26. — (1) Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor si cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt abilitate sa adopte reglementari privind materialele care vin in contact cu alimentele.
(2) Reglementarile trebuie sa includa conditii generale pentru toate materialele care vin in contact cu alimentele si sa indice masuri si proceduri specifice pentru categorii diferite de materiale care vin in contact cu alimentele.
(3) Materialele si obiectele care vin in contact cu alimentele se produc conform bunelor practici de fabricatie, astfel incat, in conditiile lor normale si prevazute de utilizare, sa nu transfere alimentelor constituenti in cantitati care ar putea periclita sanatatea umana sau care ar putea aduce o schimbare inacceptabila, potrivit legii, in compozitia alimentelor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora.

Art. 27. — Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cu Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor sunt abilitate sa adopte reglementari privind etichetarea alimentelor.

Art. 28. — Etichetarea alimentelor trebuie sa ofere consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si
usor de comparat, care sa permita acestora sa aleaga produsul corespunzator exigentelor si posibilitatilor lor financiare, sa cunoasca eventualele riscuri la care ar putea fi supusi, astfel incat sa nu fie indusi in eroare.

Art. 29. — Informatiile de pe etichetele alimentelor trebuie sa fie inscrise in limba romana, indiferent de tara producatoare, fara a se exclude prezentarea lor in alte limbi, sa fie vizibile, lizibile si inscriptionate intr-un mod care sa nu permita stergerea lor.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL IV
Comercializarea alimentelor 

SECTIUNEA 1
Conditii pentru oferirea alimentelor spre vanzare 


Art. 30. — (1) Alimentele pot fi comercializate numai in spatii special amenajate si destinate acestui scop, in conditii de igiena adecvate si cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(2) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul pentru intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale sunt abilitate sa adopte reglementari specifice comune privind comercializarea alimentelor pe pietele organizate sau in afara acestora.

Art. 31. — Alimentele oferite spre comercializare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie fabricate conform prevederilor legale, in scopul protectiei sanatatii publice, protectiei igienei alimentului si protectiei calitatii produsului;
b) sa se incadreze in nivelurile maxime admise de contaminare fizica, chimica, microbiologica, toxicologica sau radiologica, stabilite prin reglementari speciale;
c) sa fie ambalate, etichetate si marcate conform reglementarilor specifice, iar inscriptionarea etichetelor sa fie vizibila, lizibila si corecta. 

SECTIUNEA a 2-a
Restrictii privind comercializarea alimentelor 


Art. 32. — (1) Se interzice comercializarea alimentelor care:
a) nu sunt insotite de documente care le atesta originea, provenienta si securitatea;
b) sunt manipulate si comercializate in conditii necorespunzatoare de igiena, care pun in pericol sanatatea consumatorilor;
c) afecteaza sanatatea consumatorilor prin vanzarea unor produse sau substante drept alimente.
(2) Se interzice comercializarea drept alimente a unor produse care le imita, nu sunt alimente si care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementarilor legale in vigoare. 

Art. 33. — (1) in scopul evitarii daunelor asupra sanatatii cauzate de alimente Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt abilitate sa emita reglementari comune pentru:
a) interzicerea sau restrictionarea utilizarii anumitor produse, substante, obiecte ori procese tehnologice;
b) specificarea utilizarii anumitor procese de fabricare sau manipulare a alimentelor;
c) impunerea unor cerinte la fabricarea, manipularea sau comercializarea anumitor alimente;
d) indicarea utilizarii avertismentelor, a altor prezentari cu efect de avertizare si precautii de siguranta pentru anumite substante;
e) interzicerea sau restrictionarea fabricarii ori manipularii anumitor substante daunatoare din punct de vedere fiziologic in fabricile de procesare a alimentelor, precum si introducerea lor in astfel de fabrici.
(2) Alimentele care au fost fabricate sau manipulate cu incalcarea prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt interzise la vanzare.

SECTIUNEA a 3-a
Masuri privind protectia consumatorilor impotriva
practicilor incorecte 


Art. 34. — Pentru protejarea consumatorilor impotriva practicilor incorecte si in scopul informarii lor corecte Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sunt abilitate sa emita ordine comune care sa reglementeze:
a) informarea privind natura, continutul, originea, fabricantul sau participantul la vanzarea alimentelor;
b) conditiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea alimentelor pana la consumatorul final;
c) conditiile privind fabricarea, respectiv calitatea materiilor prime si a ingredientelor folosite in producerea sau la prepararea alimentelor, operatiunile tehnologice obligatorii pentru fiecare categorie de alimente, compozitia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinatie speciala;
d) interzicerea vanzarii alimentelor sub anumite denumiri, informatii sau prezentari care pot induce in eroare, precum si interzicerea publicitatii produselor pentru care se utilizeaza anumite prezentari grafice sau alte informatii care pot induce in eroare;
e) interzicerea vanzarii alimentelor care contin substante sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau impreuna cu alimentul, in acelasi ambalaj, daca acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului;
f) interzicerea vanzarii anumitor alimente drept medicamente.

Art. 35. — Pentru protejarea intereselor consumatorilor Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sunt abilitate sa emita ordine comune care sa reglementeze:
a) conditiile privind autorizarea unitatilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta si comercializeaza alimente;
b) conditiile privind avizarea alimentelor pentru a fi declarate apte pentru consumul uman;
c) conditiile privind controlul unitatilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta si comercializeaza alimente.

SECTIUNEA a 4-a
Dispozitii privind utilizarea alimentelor si a produselor
alimentare interzise sau periculoase 


Art. 36. — Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sunt abilitate sa adopte reglementari comune privind retragerea de pe piata, interzicerea comercializarii si modalitatile de distrugere sau de folosire in alte scopuri a alimentelor care prezinta un risc pentru sanatate.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL V
Controlul oficial al alimentelor 

SECTIUNEA 1
Organizarea controlului oficial al alimentelor 


Art. 37. — (1) Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sunt abilitate sa adopte reglementari comune privind controlul oficial al alimentelor.
(2) Controlul oficial al alimentelor urmareste daca unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau
comercializeaza alimentele, auxiliarii „adjuvanti” tehnologici, aditivii alimentari, vitaminele, sarurile minerale, oligoelementele si alti aditivi destinati vanzarii ca atare, personalul implicat, obiectele sau materialele care vin in contact cu alimentele in timpul fabricatiei, manipularii sau comercializarii sunt conforme cu reglementarile legale in vigoare, respecta tehnologiile de fabricatie, inclusiv calitatea utilajelor de fabricatie. Scopul principal al controlului oficial al alimentelor este de a asigura ca alimentele destinate pietei interne sau exportului prezinta siguranta, sunt salubre si apte pentru consum.
(3) Autoritatile competente controleaza alimentele pe intregul lor circuit, de la producere pana la comercializare, conform atributiilor si competentelor legale in vigoare. 

Art. 38. — (1) Autoritatile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor sunt:
a) autoritatile sanitare veterinare, fitosanitare si de control tehnologic, desemnate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) autoritatile sanitare desemnate de Ministerul Sanatatii Publice;
c) autoritatile pentru protectia consumatorilor desemnate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
(2) Controlul alimentelor se realizeaza prin inspectiile efectuate de catre inspectorii de stat pentru controlul alimentelor stabilite la alin. (1), care au obligatia sa pastreze secretele de fabricatie sau datele pe care le cunosc despre unitatile controlate.
(3) Inspectia cuprinde verificarea materiilor prime, ingredientelor, auxiliarilor tehnologici si a altor produse utilizate pentru prepararea si productia alimentelor, produselor semifabricate, produselor finite, metodelor de conservare, conditiilor de amplasare si de igiena a unitatilor in care alimentele sunt procesate, asigurarea apei potabile, verificarea mijloacelor de transport, a echipamentelor si mijloacelor tehnologice utilizate in procesarea alimentelor, etichetarea, materialele utilizate in contact cu alimentele, mijloacele, procedurile si materialele folosite pentru igienizarea unitatilor si echipamentelor si indepartarea reziduurilor.
(4) in scopul verificarii securitatii si/sau a calitatii alimentelor prin analize de laborator, inspectorii autorizati sa exercite controlul pot preleva probe de alimente, materiale in contact cu alimentele, substante utilizate pentru curatenie si orice alte substante care pot afecta caracteristicile alimentelor. Analizele trebuie efectuate numai de laboratoarele oficiale ale autoritatilor competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, iar contravaloarea analizelor efectuate pe probele prelevate se taxeaza conform actelor normative in vigoare.
(5) Inspectia cuprinde verificarea persoanelor care lucreaza in unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeaza alimente, pentru a stabili daca ele indeplinesc conditiile de sanatate si igiena.
(6) Inspectia cuprinde verificarea securitatii si/sau a calitatii alimentelor prin analize de laborator.
(7) Inspectiile trebuie efectuate regulat si/sau atunci cand se suspecteaza o neconformitate, prin utilizarea unor mijloace proportionale cu scopul urmarit. Ca regula generala, inspectiile vor fi efectuate fara avertisment prealabil.
(8) Inspectia poate fi suplimentata, daca este cazul, cu interviuri cu conducerea unitatii inspectate si cu persoanele care lucreaza pentru aceasta unitate, cu citirea valorilor inregistrate cu instrumentele de masura instalate de unitatea respectiva si cu inspectii realizate cu propriile instrumente asupra masuratorilor realizate cu instrumentele instalate de unitatea respectiva.
(9) Autoritatile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, desemnate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, de Ministerul Sanatatii Publice si de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, sunt abilitate sa emita ordine comune care sa reglementeze:
a) dreptul tuturor celor care au facut subiectul inspectiei sa ceara si alta opinie, fara a exclude dreptul de a contesta modalitatea in care inspectia a fost realizata, conform reglementarilor legale in vigoare;
b) procedura de prelevare si testare a esantioanelor, inclusiv prevederile ce reglementeaza procedura de contraexpertiza.

SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si indatoririle inspectorilor de stat pentru controlul
alimentelor 


Art. 39. — (1) Inspectiile sunt efectuate de inspectorii autorizati ai autoritatilor stabilite la art. 38 alin. (1) lit. a)—c), conform competentelor specifice.
(2) Inspectorii sunt autorizati sa faca copii de pe materialele si documentele care se afla in posesia celor inspectati sau referinte despre acestea.
(3) Inspectorii sunt obligati sa pastreze secretul profesional si sa nu divulge unei terte parti secretele comerciale sau alte informatii confidentiale ori particulare obtinute in timpul sau in legatura cu inspectia, daca nu li se cere sa faca aceasta de catre o autoritate judecatoreasca sau de catre partea inspectata.
(4) Inspectorii care descopera sau suspecteaza neconformarea cu prevederile prezentei ordonante de urgenta
sau cu alte acte normative in vigoare vor lua masuri in conformitate cu prevederile acestora.
(5) Inspectorii de stat pot solicita pe timpul controlului, dupa caz, protectia personala si sprijinul organelor de politie.

SECTIUNEA a 3-a
Masuri dispuse de autoritatile competente 


Art. 40. — (1) Autoritatea desemnata pentru controlul alimentelor, in toate cazurile in care constata nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta sau ale altor acte normative in vigoare, este imputernicita:
a) sa interzica functionarea unitatilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeaza
alimente, precum si folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje si substante de decontaminare;
b) sa declare alimentele ca fiind improprii consumului sau necorespunzatoare din punct de vedere calitativ, sa limiteze sau sa interzica utilizarea si comercializarea acestora, sa le dirijeze pentru consum conditionat pentru utilizarea sau comercializarea in alte scopuri si sa ordone distrugerea lor in conformitate cu reglementarile legale in vigoare;
c) sa retraga autorizatia de functionare a unitatilor producatoare si de comercializare a alimentelor;
d) sa sesizeze organele de cercetare penala in cazul in care faptele constatate pot constitui infractiuni;
e) sa interzica temporar comercializarea loturilor de alimente suspecte sub aspect calitativ. Detinatorul alimentelor interzise temporar de la comercializare trebuie sa asigure conditii de pastrare si de conservare adecvate pana la clarificarea situatiei acestora.
(2) Autoritatea desemnata pentru controlul alimentelor poate aplica amenzi pentru contraventii, in conformitate cu prevederile reglementarilor legale in vigoare.

SECTIUNEA a 4-a
Sanctiuni

Art. 41. — Incalcarea prevederilor legale in vigoare, inclusiv cele prevazute in ordinele emise de ministerele abilitate potrivit prevederilor prezentei reglementari privind alimentele, atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 42. — Fabricarea de alimente falsificate sau contrafacute constituie infractiune si se pedepseste potrivit Codului penal.

Art. 43. — Faptele care constituie contraventii si valoarea amenzilor aplicate se stabilesc in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare. 


CAPITOLUL VI
Dispozitii finale 


Art. 44. — Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Ordonanta Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999