Av. Aurelian Pavelescu: Avocatul este tratat in continuare ca o anexa a justitiei

Nota AvocatNet: Interviul cu avocatul Aurelian Pavelescu a fost realizat inainte de aflarea Hotararii UNBR, din sedinta Consiliului desfasurata intre 7-8 martie,  cu privire la anularea Adunarii generale extraordinare pentru alegerea decanului Baroului Bucuresti.

De ce v-ati depus candidatura pentru functia de decan al Baroului Bucuresti?
Mi-am depus candidatura deoarece consider ca am calitatile necesare. Care sunt acestea? Pe scurt, puterea de reprezentare si de decizie, calitati fara de care decanatul ramane vorba in vant.

As vrea sa explic. Avocatura este o profesie de sistem. Astfel, problemele avocatilor genereaza probleme in intregul sistem judiciar, dupa cum defectiunile din sistem se propaga negativ asupra avocatului insusi. Atata vreme cat vom ramane inchistati inlauntrul profesiei, concentrati numai pe chestiuni de organizare interna, nu vom gasi solutii, ci numai paleative. Deoarece drepturile si obligatiile avocatilor nu exista abstract, ci sunt corelative cu cele ale judecatorilor si procurorilor, iar solutiile pentru avocati ii privesc in egala masura pe magistrati. Iata de ce principalul rol al decanului din Bucuresti este acela de reprezentare a profesiei, sa se bata pentru drepturile avocatilor. Avocatii din Bucuresti nu vor mai fi umiliti de politisti, procurori sau judecatori, iar profesia isi va recastiga demnitatea. Pentru a realiza aceast presiune legitima voi avea o legatura permanenta cu ministri de Justitie si Interne, CSM, dar si sefii de parchete sau instante, de care pot rezolva multe din problemele curente ale avocatilor.

Pe de alta parte, este vorba despre puterea de decizie. Exista multe probleme despre care se vorbeste de mult timp, fara a exista vointa suficienta. Iata, chestiunea tinerilor avocati. Reducerea taxelor, pregatirea profesionala au fost clamate de multi, dar fara efect. Eu am capacitatea, si am dovedit-o in intreaga cariera, de a lua decizii ferme. Unii dintre contracandidati, aceia care sunt consilieri, au avut ocazia sa decida si nu au facut-o, noile promisiuni fiind lipsite de credibilitate.

O alta chestiune care tine, de asemenea, de puterea de reprezentare si de decizie a decanului este cea legata de asistenta din oficiu. Voi responsabiliza, in scopul rezolvarii, guvernele, indiferent de coloratura, pentru aceasta este o problema a statului, a incalcarii dreptului la aparare. Nu putem accepta ca dreptul la aparare sa fie tratat pur formal. Ca specialist in penal ii respect pe avocatii de oficii, domeniu cu totul special, de mare travaliu si responsabilitate.

Ce ati reprosa in aceste momente baroului Bucuresti? 

Lipsa de eficienta. Consider ca pe viitor alegerile pentru decan si consilieri trebuie facute pe motiuni, decanul urmand sa-si faca echipa de consilieri. Este imposibil sa lucrezi cu consilieri ostili sau dezinteresati, iar motiunea asigura coerenta echipei. Este vorba despre responsbilizare. Nu inteleg starea de blocaj a Consiliului. Am ramas surprins, de pilda, cand am aflat a Uniunea Barourilor a fost pusa in situatia de a solutiona contestatii despuse de consilieri ai Baroului Bucuresti impotriva deciziilor propriului organism de conducere. Situatia este anormala.
Mentionati o singura schimbare pe care ati dori sa o faceti in baroul Bucuresti


Baroul sa functioneze transparent. Sedintele vor fi in general publice, iar, periodic, voi face conferinte de presa pentru a vorbi despre problemele avocatilor. Intr-o lume guvernata de atitudine si opinie, absenta reprezentantilor profesiei din dezbaterea publica este o adevarata condamnare a avocaturii. De ce s-a practicat fereala si ascunderea de ochii opiniei publice? Iata, de pilda, situatia judecatorilor si procurorilor. Au reusit sa fie prezenti permanent in dezbaterea publica, motiv pentru care ii felicit. In comparatie cu ei, avocatii au ramas de caruta, profesia fiind permanent blamata, iar corpul avocatilor tratat cu dispret. Faptul ca avocatii sunt tratati drept prezumtivi infractori, este o consecinta a acestei ascunderi de ochii opiniei publice, iar responsabili sunt reprezentantii profesiei. Ce au avut ei de ascuns? De aici se trag foarte multe probleme, atat in relatia cu judecatorii si procurorii, cat si cu justitiabilul. Aceasta stare de fapt va inceta sub mandatul meu, iar societatea va intelege rolul major al avocatului.

Ce considerati ca va diferentiaza pe dumneavoastra de ceilalti candidati? 

Pentru a va da raspunsul trebuie sa renunt la modestie. Sunt relativ multe diferente.

1. Sunt absolvent al Facultatii de Litere din Bucuresti, pe care am terminat-o cu excelenta. Este un avantaj fata de aceia care au venit in profesie din politie sau magistratura. Decnul, in conceptia mea, trebuie sa aiba o deschidere umanista, care tine de esenta reprezentarii, fiind vorba despre prestigiu si de impunerea respectului. Formatia ma ajuta mult si in relatiile cu oamenii, influentand comportamentul si modul de abordare.

2. Pe de alta parte, experienta politica. Politica este o prelungire a avocaturii, iar nu diferita, iar decanul face o politica a profesiei. Nu cred ca alti candidati vor putea tratat in numele profesiei, in lipsa oricarei experiente. Eu am dovedit aceasta calitate. Discutiile cu ministri, CSM, sefi de instante sau parchete nu sunt la indemana oricui, iar acest lucru se vede. Altfel, ar fi facut-o si altii pana acum.

3. In acelasi timp, experienta de deputat. Stiu cum functioneaza sistemul legislativ si cum se pot implica avocatii in schimbarea legilor care afecteaza profesia. Pana in prezent nu a fost nici o implicare, iar consecintele sunt dramatice. Procurorii si judecatorii, prin CSM si ministrul Justitiei au influentat procesul legislativ in favoarea lor si in detrimentul avocatilor. Iata numai cateva idei care trebuie sustinute, fara de care avocatura va ramane in continuare o cenusareasca a justitiei. Reglementarea institutiei judecatorului de instructie, care va influenta decisiv procesul penal in faza de urmarire, pana in prezent avocatul fiind o anexa a procurorului, situatie unica in Europa, cu consecinte nefaste asupra demnitatii profesiei. Institutia recuzarii este fara aplicabilitate, acesta fiind un instrument exceptional pentru dreptul la aparare. De asemenea, lipsa egalitatii de arme in relatia avocat – procuror etc. Daca noi, avocatii, nu ne clamam drepturile, cine sa o faca? In calitatea de decan voi face dezbateri publice si voi presa pentru adoptarea unor legi drepte. Ceilalti candidati nu au pregatirea necesara, nu au viziunea politica.

4. Ma diferentiaza de ceilalti candidati si experienta profesionala, in sensul ca am lucrat o perioada in mari case de avocatura, in consultanta comerciala de mare complexitate, dar, ulterior, am devenit avocat specializat in penal, succesele fiind notorii. Cunosc si problemel unora si alte altora. Decanatul trebuie sa fie al tuturor, fara suspiciunea de a fi confiscat de marile case de avocatura, dar nici sa manifeste dispret pentru consultanti. Cred insa ca avocatii de bara, aceia multi, care se confrunta zilnic cu realitatea cruda, au o mai mare nevoie de reprezentare si sprijin. Eu, care sunt independent de orice tentatie, pot garanta acest lucru.

5. Foarte importanta este relatia cu presa. Am o mare experienta aici si ma bucur de audienta nationala, calitate pe care nu o are nici un alt candidat. Fara un astfel de atu practic este imposibil sa reprezinti cu adevarat, intr-o lume a informatiei. Am credibilitate si sunt ascultat. O asemenea experienta se face in multi ani, dar numai daca ai si talent si ceva de spus.

6. Nu in ultimul rand, ma diferentiaza varsta. Nu sunt nici atat de tanar, precum o parte din candidati, dar nici atat de in varsta, ca altii. Nu este, desigur, un merit. Dar, cred ca poate fi o conditie, in sensul de garantie a dialogului intre generatiile de avocati, aflate, de multe ori, in conflicte artificiale.

7. In final, am marele avantaj de a nu face parte din nici un grup sau sfera de influenta din interiorul profesiei, precum alti candidati, grupuri care au ajuns sa-si creeze un status quo si sa se mentina in anumite pozitii permanent. Decanul trebuie sa fie un om liber si independent, in afara unor coalitii de putere. El trebuie sa reprezinte ceva prin sine insusi, sa fie respectat pentru meritele sale. De aceea, am nevoie de sprijinul corpului avocatilor, pe care doresc sa il reprezint.

__________________
Puteti citi pe aceeasi tema si:


Av. Gheorghe Piperea: Voi candida din nou pentru functia de Decan al Baroului Bucuresti 


Alegeri Baroul Bucuresti: Sorin Maduta - trebuie sa ne facem ordine in ograda proprie 


Alegeri Baroul Bucuresti: Ion Dragne - avocatii sunt stapanii baroului


Alegeri Baroul Bucuresti : Corin Danescu - Prin aceasta candidatura incerc sa trag un semnal de alarma