Guvernul mareste pensiile ca sa aiba ce impozita

Autor: Adrian Mosoianu 

Circa 350.000 de pensionari din sistemul public de asigurari sociale (peste 10% din totalul celor pensionati pentru limita de varsta) incasau, la nivelul lunii aprilie 2008, pensii lunare de peste 1.000 de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Asta dupa ce, anul acesta, valoarea punctului de pensie a fost majorata la 37,5% din salariul mediu pe economie (581 lei). Dat fiind ca, din 2009, punctul urmeaza sa ajunga la 45%, iar salariile vor continua sa creasca, pensiile de peste 10 milioane de lei vechi se vor inmulti. 

Vesti bune, daca ne raportam la cifrele corespunzatoare anilor anteriori si nu luam in calcul deteriorarea puterii de cumparare cauzata de inflatie. Si mai ales faptul ca, in pofida asigurarilor date de autoritati, unul dintre factorii de amplificare a scumpirilor a fost chiar mult laudata majorare a pensiilor.

Statul da cu o mana ca sa ia cu alta 

Reversul medaliei este ca pensiilor mai mari de 1.000 de lei li se aplica impozitul pe venit de 16%. Cu alte cuvinte, cu cat numarul celor retrasi din activitate cu pensii mai mari decat aceasta suma sporeste, cu atat statul va incasa mai multi bani. Astfel, pe langa taxarea disimulata in inflatie, pensionarii - tinta privilegiata a demagogiei politicianiste - vor finanta statul si prin impozitare directa.

Iar daca ne gandim ca actuala generatie de salariati va incasa, la finalul activitatii, nu doar o pensie, ci doua sau chiar trei, putem trage concluzia ca, in conditiile mentinerii legislatiei fiscale actuale, statul face o afacere buna. Apare insa urmatoarea problema.

Potrivit legii, la calculul impozitului pe venit se deduce din pensie o suma fixa neimpozabila - in prezent, de 1.000 de lei. Insa cum se va acorda aceasta deducere: pe fiecare tip de pensie separat (pensie de stat, pensie obligatorie administrata privat si pensie privata facultativa) sau la venitul total din pensii?

Ambiguitate 


„Daca ar fi sa luam prevederile legale ad litteram, s-ar parea ca fiecare tip de pensie ar putea beneficia separat de deducerea de 1.000 lei la calculul impozitului pe venit. Insa daca interpretam aceste prevederi in spiritul legii, vedem ca legiuitorul se refera la «veniturile din pensii», care ar reprezenta totalitatea sumelor primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii, inclusiv cele din pensii facultative, cumuland cele trei tipuri de pensii posibile. Iar in acest caz nu este clar cum se va acorda aceasta deducere in practica“, a declarat, pentru SFin, Daniela Oprescu, Tax Senior Manager KPMG Romania.

Ea a explicat ca, dat fiind ca fiecare tip de pensie este platita de o entitate diferita (Ministerul Muncii pentru pensia de stat, administratorii de fonduri sau alte companii private de anuitati pentru pensia privata obligatorie si facultativa), in cazul in care deducerea de 1.000 de lei se va acorda la valoarea cumulata a celor trei tipuri de pensie, se pune intrebarea: cine va avea obligatia cumularii veniturilor din pensii in vederea acordarii deducerii de 1.000 lei si pe baza caror documente?

„Daca luam ca exemplu veniturile din salarii, in cazul unui salariat cu doua sau mai multe contracte de munca, deducerea personala acordata de stat la calculul impozitului pe venit se acorda doar la un singur loc de munca, la «functia de baza», dupa cum alege si declara salariatul. Nu este clar daca la pensii se poate aplica o regula similara“, a mai spus Oprescu.

Inechitate 


Pe de alta parte, daca s-ar acorda deducerea pe fiecare pensie in parte, ar putea aparea situatii de inechitate fiscala. „Presupunem ca o persoana beneficiaza de pensii in urma participarii la toate cele trei sisteme, ca pensia de la stat este de 1.000 lei, pensia din pilonul II de 800 lei, iar cea din sistemul facultativ - 400 lei. Astfel, in total, persoana are venituri din pensii de 2.200 lei. Daca s-ar acorda deducerea pe fiecare pensie in parte, impozitul ar urma sa fie zero, pentru ca fiecare pensie in parte ar fi sub limita de impozitare. Daca insa persoana ar avea doar o pensie de la stat, in valoare de 2.200 lei, ar datora contributia de asigurari sociale de sanatate (de 6,5%, care va scadea, din iulie, la 5,5% - n.r.) si impozitul de 16% pe diferenta de 1.200 lei care ar reprezenta venit impozabil din pensii“, arata expertul KPMG.

In concluzie, acordarea deducerii in mod separat pe cele trei tipuri de pensii posibile ar putea conduce, in anumite situatii, la inechitate fiscala, pentru ca la acelasi venit din pensii sarcina fiscala ar fi diferita. „Aceste aspecte ar trebui clarificate de legiuitor inainte de adoptarea legii speciale privind sistemul de plata a pensiilor private“, a conchis Daniela Oprescu.

Simulare 
Potrivit unor calcule efectuate de ING Fond de Pensii, pentru obtinerea de venituri lunare cumulate din pensii (pilonul I + II + III) de 1.000 de euro, este nevoie de un salariu brut lunar de 1.680 euro si o contributie lunara la fonduri de pensii facultative de 100 de euro. Simularea estimativa realizata de companie arata ca, in aceste conditii, pensia de stat poate ajunge la 400 de euro, cea privata obligatorie la 198 de euro si cea facultativa la 400 de euro. Insa ce impozit vor plati viitorii pensionari, in ipoteza mentinerii legislatiei fiscale actuale?

Daca deducerea de 1.000 de lei (300 euro, pentru simplificare) se va acorda separat pe fiecare tip de pensie, atunci impozitul pe venit s-ar ridica la suma de 32 de euro lunar (384 euro pe an), intrucat impozitul de 16% se va aplica doar la suma impozabila de 100 de euro din pilonul I si la cea similara din pilonul III. In schimb, daca deductibilitatea de 300 de euro este valabila pentru veniturile cumulate obtinute din toate tipurile de pensii, impozitul ar reprezenta 16% din 700 euro, adica 112 euro lunar (adica 1.344 de euro pe an!).

Fiscalitatea pensiilor 


- veniturile impozabile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;
- orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat;
- impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii;
- venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.
Sursa: Codul Fiscal

Romania n-a inventat roata 


Guvernul danez a trasat, recent, autoritatii fiscale nationale sarcina de a gasi modalitati de suplimentare a incasarilor bugetare, una dintre sugestii fiind aceea de a impune salariatilor un plafon maxim anual de 13.000 de euro al contributiilor la fonduri de pensii private. Masura, sustinuta de sindicate si de opozitia social-democrata, este menita sa-i impiedice pe contribuabili sa-si scada cuantumul venitului impozabil prin majorarea contributiilor la fonduri de pensii, contributii care, potrivit legislatiei actuale din Danemarca, sunt scutite de taxe.

Daniela Oprescu, Tax Senior Manager KPMG Romania:
Deductibilitatea de 200 euro pe an a contributiilor la fonduri de pensii facultative a fost introdusa cand salariul mediu brut era de 768 lei (circa 190 euro). In 2008, salariul mediu brut a ajuns la 1.550 lei (aproximativ 430 euro), dar deducerea a inghetat la nivelul de 200 de euro pe an. N-ar trebui Guvernul sa ia in considerare cresterea sumei deductibile acordate pentru participarea la sistemul de pensii facultative in concordanta cu noile conditii economice?