Reforma educatiei in UE: Exista progrese importante, dar raman inca multe de facut

Conform Comisiei Europene, desi a existat o ameliorare globala a performantelor educatiei si formarii in UE, progresele sunt prea lente. In acest context, majoritatea obiectivelor de reforma stabilite pentru anul 2010 nu vor fi atinse.

“Recesiunea economica pune in evidenta nevoia urgenta de reformare si de investitii continue si directionate in sistemele de invatamant si formare profesionala, pentru a raspunde unor provocari esentiale de natura economica si sociala. Acestea sunt principalele concluzii ale celor doua rapoarte asupra progreselor privind reformele invatamantului si cooperarea europeana”, arata aceeasi sursa.

„Reformele educatiei din UE au inregistrat progrese importante, dar in prezent este important sa nu pierdem ritmul. In special, avem nevoie de o crestere cantitativa si calitativa a investitiilor in educatie si formare profesionala, pentru a imbunatati nivelul de pregatire profesionala al europenilor, precum si capacitatea noastra de inovare pe termen lung”, a declarat Maroš Šefèoviè, comisarul european pentru educatie, formare profesionala, cultura si tineret.

1. Raportul intermediar al Comisiei privind realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educatiei si al formarii – indicatori si criterii de referinta 2009

Acest raport anual analizeaza progresele statelor membre in ceea ce priveste realizarea a cinci criterii de referinta esentiale in domeniul educatiei si formarii profesionale pentru anul 2010.

Desi s-au realizat progrese, indeplinirea a patru dintre cele cinci criterii de referinta pentru 2010 in domeniul educatiei si formarii profesionale este putin probabila. Singurul criteriu indeplinit este cel referitor la cresterea numarului absolventilor de studii de matematica, stiinta si tehnologie. Trei criterii de referinta nu au fost indeplinite, in ciuda progreselor realizate: participarea adultilor la invatarea continua, reducerea cazurilor de abandon scolar timpuriu si cresterea numarului de absolventi ai invatamantului secundar superior. Se constata chiar o deteriorare a unuia dintre criteriile de referinta fata de anul 2000: capacitatea de lectura a adolescentilor cu varsta de 15 ani.

Printre aspectele pozitive se numara cresterea numarului de copii cu varste foarte mici incadrati in sistemul de invatamant, precum si participarea globala la educatia initiala si nivelul de educatie al cetatenilor UE in general. Din anul 2000, numarul adultilor facand parte din populatia activa (cu o varsta intre 25 si 64 de ani) cu un nivel scazut de studii s-a redus cu peste un milion de persoane pe an. Totusi, aceasta categorie continua sa cuprinda 77 milioane de adulti, sau aproape 33% raportat la intreaga UE.

Alte domenii in care s-au realizat progrese includ invatarea limbilor straine in scoli si mobilitatea studentilor din invatamantul tertiar, care au crescut cu peste 50% din anul 2000.

2. Proiect de raport intermediar comun din 2010 privind punerea in aplicare a programului de lucru „Educatie si formare profesionala 2010”

Acest raport bienal, elaborat pe baza contributiilor nationale si adoptat de Consiliul Educatie si de Comisia Europeana, evalueaza progresele globale si stabileste prioritatile pentru viitorul cooperarii in domeniul educatiei si formarii profesionale. Acest raport comun se concentreaza asupra furnizarii unor competente-cheie la toate nivelurile educatiei si formarii profesionale.

Printre principalele concluzii se numara urmatoarele:

Multe tari utilizeaza Cadrul european privind competentele esentiale ca referinta pentru reformele lor scolare. Desi s-au realizat progrese importante in privinta adaptarii programelor scolare, mai raman inca multe de facut pentru a sprijini dezvoltarea competentelor profesorilor si actualizarea metodelor, precum si pentru a introduce noi modalitati de organizare a invatarii. Principala provocare este de a se asigura ca toti cei care invata, inclusiv categoriile dezavantajate, elevii din invatamantul profesional si persoanele care participa la activitati de formare profesionala, beneficiaza de metodologii inovatoare.

Alte provocari includ: realizarea obiectivului invatarii de-a lungul vietii, imbunatatirea mobilitatii, cresterea gradului de deschidere si a relevantei educatiei si formarii profesionale in raport cu necesitatile pietei fortei de munca si ale societatii. Este necesar sa se acorde o atentie deosebita stabilirii de parteneriate intre lumea educatiei si formarii profesionale si lumea muncii.

Cuantumul investitiilor pentru fiecare student a crescut, din anul 2000, la toate nivelurile educatiei. Cu toate acestea, cresterea cheltuielilor in raport cu numarul de studenti a fost mai lenta in educatia tertiara fata de celelalte tipuri de educatie. Statele membre ale UE ar trebui sa investeasca in medie peste 10 000 de EUR pe an in plus pentru fiecare student din invatamantul superior pentru a atinge nivelul din SUA (aproape 200 de miliarde EUR pe an). Aceasta diferenta se explica in principal prin nivelul investitiilor private din institutiile de invatamant superior din SUA.

Raportul poate fi consultat aici.