Romania, condamnata la CEDO pentru comportament discriminatoriu

Aaron Schwarz vs. Romania (nr. 28304/02)

Reclamantul, Aharon Schwarz este cetatean german, s-a nascut in 1951 si locuieste in Bucuresti. In baza Art. 3 din Conventia Drepturilor Omului, acesta reclama precaritatea conditiilor de detentie din inchisoarea in care a ispasit o pedeapsa, intre 2001 si 2004, pentru frauda si fals in acte. Aplicantul reclama faptul ca in perioada detentiei nu a beneficiat de tratament medical adecvat afectiunilor sale, printre care si scabie.
In acest caz Curtea a decis ca autoritatile romane au incalcat Art.3 din Conventie si au dispus despagubirea reclamantului cu 12 mii de Euro, cu titlu de daune morale.

Al-Agha vs. Romania (nr. 40933/02)

Reclamantul acuza autoritatile romane pentru faptul ca l-au retinut pe aeroportul din Bucuresti, in detentie temporara, fara o baza legala. Aplicantul reclama si conditiile precare  in care a fost tinut in timpul acestei detentii, si invoca pentru plangrea sa Art. 3 si 5 din Conventia Drepturilor Omului.

In baza Art.41, Curte a decis despagubirea reclamantului cu 17 mii de Euro, cu titlu de daune morale.

Bolos vs. Romania (nr. 33078/03)

Reclamantul, Felician Bolos este cetatean roman, locuieste in Negresti Oas si s-a nascut in 1957. Fost ofiter de politie, acesta a fost subiectul unei anchete penale desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie in 2003. In baza Art. 5 din Conventie, aplicantul acuza autoritatile romane de modul in care s-au desfasurat procedurile penale. Felician Bolos sustine ca a fost tinut in detentie, pe o perioada nejustificata inaintea procesului, care, de altfel s-a desfasurat in lipsa lui. De asemenea, aplicantul afirma faptul ca recursul sau nu a fost inaintat Curtii Supreme de Justitie.
In cazul Bolos vs. Romania, Curtea a decis ca autoritatile romane au incalcat Articolul 5 din Conventie, ce garanteaza dreptul la libertate, si a dispus recompensarea reclamantului cu 3500 de euro, cu titlu de daune morale si financiare.

Karl Gottfried Schwarz si Helmut Martin Schwarz vs. Romania (nr. 39740/03)

Aplicantii, Karl Gottfried Schwarz si fratele acestuia, Helmut Martin Schwarz sunt cetateni germani, nascuti in 1954, respectiv 1966 si locuiesc in Augsburg, Germania. Cei doi au detinut in proprietate o suprafata de teren in Valea Lunga, in Romania, ce a fost confiscata de autoritatile romane in 1989, dupa ce aplicantii s-au mutat in Germania. In baza Art. 6 din Conventie si a Art. 1 din Protocolul Nr. 1 al Conventiei, reclamantii acuza modul in care autoritatile romane au raspuns procedurilor demarate in 2001 pentru recuperarea proprietatii in cauza, precum si, refuzul instantelor judecatoresti de a examina bazele apelului facut de cei doi.
In acest caz Curtea a stabilit ca statul roman a incalcat dreptul la un proces echitabil, garantat prin Art.6 al Conventiei, precum si dreptul la proprietate, si a dispus despagubirea reclamantului cu suma de peste 25 de mii de euro, ce include atat despagubiri morale, cat si financiare.

Parohia Greco-catolica Sambata Bihor vs. Romania (nr. 48107/99)

In acest caz, aplicantul este Parohia Greco-catolica Sambata-Bihor ce apartine de Arhidieceza Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco- Catolica de la Oradea. Cazul are in vedere proprietatea asupra unui lacas de cult. In 1948, dupa disolutia Bisericii Unite din Romania, respectivul lacas de cult, in care preotul greco catolic oficia slujba , a fost transferat in proprietatea Bisericii Ortodoxe. Dupa ce in 1990, Biserica Romana Unita si-a recapatat statutul de religie recunoscuta in stat, autoritatile romane au stabilit ca dreptul de proprietate asupra unor lacasuri de cult, precum cel din Sambata, sa fie stabilit de la nivelul reprezentantilor Bisericii Unite si Bisericii Ortodoxe.

In aceste conditii, Parohia Sambata-Bihor reclama faptul ca autoritatile romane nu le-au oferit posibilitatea de a se adresa unei instante judecatoresti, care sa stabileasca dreptul de proprietate asupra lacasului de cult. Astfel, Parohia Sambata-Bihor sustine faptul ca decizia autoritatilor romane denota un comportament discriminatoriu si incalca dreptul la libertatea de cult. Acuzatiile au fost formulate in baza Art. 6, 9, 13 si 14 din Conventie, precum si in baza Art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei.

In acest caz Curtea a decis ca autoritatile romane au incalcat Art. 6 din Conventie, ce garanteaza dreptul la un proces echitabil, precum si Art. 14 ce interzice discriminarea.

In aceste conditii, in baza Art. 41, Curtea a decis despagubirea reclamantului cu peste 22 de mii de euro, in incercarea de a acoperi toate daunele suferite de reclamant.

Cazuri repetitive

Tot marti, CEDO a solutionat si o serie de cauze cauze repetitive, care invoca probleme de fond examinate deja de Curte:

Chelu vs. Romania (nr. 40274/04)

Cazul are in vedere acuzatia ca autoritatile romane nu au aplicat o sentinta judecatoreasca finala, in favoarea aplicantului. Acesta si-a formulat plangerea in baza Art. 6 din Conventie si a Art. 1 din Protocolul Nr. 1 al Conventiei.
Curtea a decis ca statul roman a incalcat dreptul la un proces echitabil, prevazut la Art. 6 al Conventiei.

Ioan vs. Romania (nr. 31005/03)

Cazul are in vedere recuperarea de catre reclamant a unei proprietati si a fost anterior judecat la CEDO, in anul 2008, cand s-a stabilit ca statul roman a incalcat dreptul la proprietate, garantat prin Art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei, dar nu s-a dat o decizie pentru o reparatie echitabila.
In prezent, cazul a fost reexaminat si Curtea a stabilit despabubirea reclamantului cu peste 75 de mii de euro, pentru daune morale si financiare.

Dumitru Georgescu si Ion Georgescu vs. Romania (nr. 30995/03 si 31003/03)

Cazul are in vedere actiunea de recuperare a unei proprietati. Aplicantii si-au formulat plangerea in baza Art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei, precum si a Art. 6 din Conventie.
Curtea a decis o reparatie echitabila pentru faptul ca autoritatile romane au incalcat Art. 6 din Conventie.

Alexandra Maria Popescu vs. Romania (nr. 9684/04)
Emilian Stefanescu v. Romania (nr. 35018/03)
Seceleanu si Altii vs. Romania (nr. 2915/02)

Cele trei cazuri au in vedere imposibilitatea aplicantilor de a intra in posesia unei proprietati, care a fost nationalizata si vanduta de statul roman. Reclamantii si-au formulat plangerea in baza Art. 6 al Conventiei si a Art. 1 din Protocolul Nr. 1 al Conventiei.
Curtea a decis ca in cazurile Alexandra Maria Popescu vs. Romania si Seceleanu si Altii vs. Romania, autoritatile romane au incalcat Art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei. In ceea ce priveste cazul Emilian Stefanescu v. Romania, Curtea a decis ca autoritatile Romane au incalcat atat Art. 6 din Conventie cat si Art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei.