Proiectele legislative prioritare pentru mediul de afaceri, "uitate" in sertarele Parlamentului

Daca Guvernul vorbeste mult despre prioritati si masuri pentru impulsionarea economiei, tot Guvernul este cel care, in aceeasi idee, a propus o serie de initiative legislative, al caror scop declarat este suplimentarea fondurilor bugetului de stat. Putem aminti in acest sens, discutiile pe marginea taxei pentru alimentele de tip fast-food, dezbaterile privind majorarea impozitului pentru microintreprinderi, sau introducerea platii CAS pentru contractele de drept de autor.

”Similara taxei pe viciu, noua taxa, (taxa pentru alimentele de tip fast food, n.r.) va reprezenta un procent din vanzarea produselor fast-food, iar fondurile pe care le vom colecta vor fi utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derularii programelor de sanatate si a celor de investitii in infrastructura din sistem”, declara la inceputul lunii ianuarie ministrul sanatatii, Atilla Cseke.
In tot acest timp, in care nervii agentului economic din Romania sunt pusi la grea incercare, uitate, in sertarele prafuite ale Parlamentului, zac initiative legislative, care odata aplicate, ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, si deci ar putea fi incluse pe lista prioritatilor legislative ale anului 2010.

De aceea va prezentam, o serie de  proiecte legislative, supuse dezbaterii in anul 2009, dar care nu au mai intrat in proces legislativ, si se afla in asteptare la Senat.

Proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Legea nr. 321/2009 prevede un numar de principii de buna practica in relatiile dintre furnizori si comercianti si a fost subiectul unei largi dezbateri in ultima parte a anului 2009.

Proiectul de modificare propus in Parlament, vine in conditiile in care s-a observat ca legea contine unele greseli de forma si fond „care vor impiedica implementarea prevederilor", motiveaza initiatorii proiectului.
Inaintata la Senat inca din luna noiembrie 2009, propunerea legislativa are in vedere eliminarea acestor erori prin: modificarea si completarea art.2 alin.(2), in sensul corectarii unor definitii a termenilor si expresiilor folosite in textul de lege, modificarea art.8 in sensul ca stabilirea unor termene de plata, in contextul actualei crize economice, ar duce la un blocaj al relatiilor comerciale in Romania.

De asemenea, se are in vedere modificarea art.13 pentru a elimina orice gen de interpretari in ceea ce priveste dreptul de control al reprezentantilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si cei ai Ministerului Finantelor Publice.

Proiect de lege privind holdingurile

Un alt proiect de lege, binevenit, dar se pare nu tocmai prioritar, este cel care stabileste regimul juridic si fiscal al grupului de societati si al holdingului, precum si cadrul general al relatiilor economice, financiare si juridice dintre holding, filiale si grupul societar. Proiectul a fost inaintat la Senat, unde se afla inca din luna noiembrie 2009.

Fostul Minister pentru IMM-uri, initiatorul acestui proiect, estimeaza ca, in urma parcurgerii unor procese de fuziune si/sau achizitie, o serie de IMM-uri cu capital autohton s-ar putea constitui in holdinguri, beneficiind astfel de cresterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere in relatiile cu furnizorii si creditorii sau de formare si promovare a brandurilor proprii. Pe de alta parte, ministerul recunoaste faptul ca, intr-o prima faza, cea a reorganizarii companiilor in holdinguri, a fuziunilor si/sau achizitiilor, aplicarea acestei legi ar putea conduce la cresterea somajului in Romania.

Initiatorul argumenteaza ca aplicarea acestei legi ar aduce baneficii atat pentru autoritatile fiscale (simplificarea procedurilor de depunere a declaratiilor fiscale), cat mai ales pentru investitori (eliminarea distorsiunilor cauzate de imposibilitatea compensarii pierderilor cu profiturile in cadrul grupului, eliminarea TVA-ului asupra tranzactiilor intra-grup).

De asemenea, in proiectul de lege este prevazuta si introducerea unor dispozitii fiscale care sa tina cont de cuantificarea consolidata a rezultatelor operatiunilor comerciale la nivelul intregului grup si sa fluidizeze operatiunile intre societatile memebre ale grupului. Unul dintre obiectivele proiectului este armonizarea Codului Fiscal cu legislatiile statelor membre ale Uniunii Europene, in special prin introducerea impozitarii rezultatului consolidat al grupului fiscal. In cazul in care nu exista un sistem care sa tina cont de conceptul de grupare fiscala, este posibil ca organizatia respectiva sa plateasca chiar daca nu realizeaza profituri.

Proiect de lege privind stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor apartinand intreprinzatorilor tineri, debutanti in afaceri

Tinerii cu varsta pana in 35 de ani, care nu au avut o firma in trecut, si-ar putea infiinta una cu un capital de cel putin 10 lei, pentru care pot beneficia de scutiri la plata impozitului pe profit si salarii, timp de 3 ani, potrivit unei propuneri legislative promovate de Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, actualul Minister de Economie, Comert si Mediu de Afaceri. Deocamdata aceste avantaje nu exista, pentru ca proiectul a fost supus dezbaterii pe site-ul Ministerului inca din luna septembrie 2009, fara a intra ulterior in proces legislativ, la Parlament.

Proiectul de lege stabileste regimul juridic si fiscal al microintreprinderilor infiintate si conduse de intreprinzatori, aflati la debutul in afaceri. De prevederile acestea vor beneficia, o singura data, tinerii care infiinteaza pentru prima data o firma , in mod individual sau prin asociere, in conditiile legii. Potrivit proiectului, prin intreprinzator tanar, debutant in afaceri se intelege persoana fizica majora, de regula, in varsta de pana la 35 ani, rezidenta in Romania, care declara pe propria raspundere ca nu a mai intreprins o afacere legal constituita in aceasta tara sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, si care se angajeaza ca, in urmatoarele 30 de zile calendaristice, sa se lanseze in derularea unei afaceri permise de lege, prin infiintarea unei intreprinderi cu scop lucrativ. Totodata, intreprinzatorul debutant poate fi angajat al propriei societati, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii.

Proiectul de lege privind organizarea activitatii de lobby

Fostul Minister pentru IMM-uri a publicat, in luna septembrie 2009, in vederea dezbaterii, un proiect de lege prin care isi arata interesul pentru reglementarea activitatii de lobby in Romania, argumentand ca ar permite participarea activa a societatii civile la procesul decisional, prin instituirea dialogului, precum si cresterea eficientei in aplicarea deciziilor adoptate, rezultat al posibilitatii de cointeresare a celor implicati, inca din stadiul de proiect.

Raluca Cojocaru, Manager in cadrul Deloitte Tax, aprecia la acel moment, la solicitarea Avocatnet.ro, ca “in prezent, multe asociatii si organizatii non-profit sunt consultate de catre forurile legislative din Romania pentru a elabora sau modifica diverse acte normative, dar fara a avea garantia ca acestea vor fi emise in forma discutata si agreata. Daca pana acum aceasta "posibilitate" de influentare a deciziilor legislative era relativ redusa tocmai din cauza caracterului pur consultativ, o astfel de propunere legislativa ar trebui, de principiu, sa deschida calea responsabilizarii autoritatilor de stat participante intr-un asemenea proces. Spun de principiu pentru ca va fi greu de trasat granita dintre influentarea legitima a deciziilor publice in raport cu traficul de influenta".
Printre beneficiile implementarii acestei legi am putea aminti cresterea transparentei procesului legislativ, consultarea cu mediul de afaceri, ce s-ar concretiza in texte de lege care sa exprime rezultatul unui dialog.

Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobarii tacite

Procedura aprobarii tacite este reglementata in prezent  prin OUG nr.27/2003, aprobata prin Legea nr.486/2003. Potrivit reglementarii in vigoare, procedura aprobarii tacite este aplicabila tuturor autorizatiilor (avizelor, licentelor, permiselor, aprobarilor sau altor asemenea operatiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizarii) emise de autoritatile administratiei publice.

Modificarile la care initiatorii s-au gandit  au in vedere prevederea, in mod cumulativ, a obligatiei autoritatilor de a afisa, la sediul acestora, si pe pagina proprie de internet, informatiile cu privire la emiterea de autorizatii, spre deosebire de reglementarea actuala, in care obligatiile erau prevazute alternativ; includerea, in informatiile pe care autoritatile au obligatia de a le afisa la sediu si pe pagina proprie de internet, a listei autoritatilor carora li se aplica procedura aprobarii tacite, in functie de domeniul de activitate al fiecarei autoritati.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede obligatia autoritatii de a comunica, la momentul depunerii cererii, numarul de inregistrare a acesteia si informatii exprese cu privire la termenul legal de solutionare, precum si mentiunea daca autorizatia solicitata este sau nu supusa aprobarii tacite, precum si reglementarea faptului ca, in cazul in care autorizatia nu este emisa in termenul legal, autoritatea respectiva va emite un document care sa probeze acest lucru.

Initiatorii au propus acest proiect pornind de la nemultumirile mediului de afaceri legate de formalitatile excesive necesare pentru obtinerea de autorizatii, ori de termenele si costurile prea mari, dorind sa inlature barierele administrative, sa responsabilizeze autoritatile administratiei publice, in vederea respectarii termenelor stabilite de lege pentru emiterea autorizatiilor.

Si mai interesant este faptul ca, in 2003, OUG nr.27, care a introdus procedura aprobarii tacite era insotita  de o expunere care motiva ca, adoptarea unei astfel de proceduri ar imbunatati mediul de afaceri din Romania, ar reduce costurile de autorizare si ar limita amploarea procedurilor birocratice din administratie.
Diferenta, intre atunci si acum, este ca, de aceasta data proiectul de lege a fost initiat in urma monitorizarii aplicarii dispozitiilor OUG nr.27/2003 privind procedura aprobarii tacite, ce a relevat necesitatea clarificarii urgente a anumitor aspecte de ordin procedural, precum si cu privire la domeniul de aplicare a actului normativ.

Propunere legislativa privind insolventa persoanelor fizice
S-a afirmat ca, Romania nu este pregatita pentru o astfel de masura, sau ca momentul adoptarii ei este tardiv.

Initiatorul proiectului de lege motiveaza ca, in Romania, o astfel de lege este necesara in contextul economic dat, si ar reprezenta o masura impotriva executarilor silite, date fiind estimarile alarmante cu privire la evolutia numarului somerilor si a diminuarii veniturilor.

„Inexistenta unei astfel de legi conduce la discriminare intre cetatenii romani si cetatenii europeni nerezidenti in Romania, dar care au credite in tara nostra. Persoanele care sunt din UE, dar nu sunt rezidente in Romania se bucura de legea din tara din care provin, iar majoritatea statelor europene precum si SUA au o astfel de lege” a precizat initiatorul, in expunerea de motive a proiectului.
In prinipal proiectul de lege permite prin prevederile sale, ca persoanele ce nu isi mai pot plati datoriile la banci sa intre sub protectia tribunalului.

Dezbatere Avocatnet.ro: Care este proiectul legislativ pe care tu il consideri prioritar pentru anul 2010?