CE: Adoptarea codurilor nu este suficienta pentru a asigura reforma judiciara

Potrivit raportului, Romania nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reforma si de a imprima directia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumita reticenta de a coopera si de a isi asuma responsabilitati.

In plus, CE considera ca factorii de decizie din sistemul judiciar s-au aratat reticenti in ceea ce priveste cooperarea si asumarea responsabilitatii in beneficiul reformei.

Cu toate ca exista solutii pragmatice in numeroase cazuri, acestea nu sunt adesea puse in practica, in timp ce magistratii, asociatiile profesionale si societatea civila incearca sa elimine lacunele prin initiative individuale. Astfel, Comisia invita Romania sa stabileasca o cooperare stransa si constructiva intre diferitii actori la nivel politic si judiciar si sa consolideze angajamentul sistemului judiciar in favoare reformei.

“Fata de ultimul raport al Comisiei, nu s-au realizat decat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei procesului judiciar si a consecventei jurisprudentei. Acest aspect ramane o deficienta fundamentala a sistemului judiciar din Romania. Pentru majoritatea recomandarilor in acest domeniu, formulate de Comisie in iulie 2009, s-au luat numai masuri partiale, fiind necesare, in continuare, eforturi semnificative pentru punerea in aplicare a acestora”, se precizeaza in raportul CE.

De asemenea, in raport se arata ca deficientele legate de responsabilizare si de procedurile disciplinare persista.

Totodata, lipsa eficientei procedurilor judiciare si a consecventei jurisprudentei ramane deficienta fundamentala a Romaniei. In plus, sunt necesare imbunatatiri in ceea ce priveste responsabilizarea sistemului judiciar si procedurile disciplinare. Comisia invita Romania sa corecteze rapid aceste deficiente pentru a redinamiza procesul de reforma. Romania ar trebui, in special, sa stabileasca o cooperare stransa si constructiva intre diferitii actori la nivel politic si judiciar si sa consolideze angajamentul sistemului judiciar in favoarea reformei.
In acelasi timp, insa, Romania si-a dezvoltat rezultatele obtinute in lupta impotriva coruptiei: Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si continua sa obtina rezultate bune si constante in ceea ce priveste investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, ceea ce s-a tradus prin noi trimiteri in judecata si prin cresterea numarului de hotarari judecatoresti definitive, cu toate ca procesele raman de lunga durata si ca in numeroase cazuri importante nu s-a pronuntat inca o hotarare in prima instanta.

Si Agentia Nationala de Integritate (ANI) a obtinut rezultate mai bune si este recunoscuta de organele de urmarire penala, de DNA si de alte autoritati de aplicare a legii drept un partener important pentru prevenirea si pedepsirea coruptiei.

In raport se precizeaza si faptul ca eforturile depuse de Procurorul General in vederea consolidarii luptei impotriva coruptiei de catre parchetele locale incep sa produca rezultate, fiind luate masuri pentru a respecta majoritatea recomandarilor formulate de Comisie in acest domeniu, cu toate ca lipseste inca o politica anticoruptie coordonata intre toate sectoarele administratiei publice.

Noua lege ANI, un pas inapoi

In aprilie 2010, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale parti importante din legea privind Agentia Nationala de Integritate (ANI). Ca raspuns la aceasta hotarare, Senatul Romaniei a adoptat, la 30 iunie 2010, o noua lege privind ANI. Cu toate acestea, noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate. Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei.

Noua lege ntrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii.

Potrivit CE, legea risca sa prejudicieze rezultatele pozitive obtinute de Agentia Nationala de Integritate si aduce Romania intr-o situatie de nerespectare evidenta a angajamentelor asumate la momentul aderarii. Comisia invita Romania sa isi onoreze angajamentele prin gasirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competentele ANI de a propune confiscarea efectiva a averilor nejustificate. Romania ar trebui sa isi propuna sa asigure un sprijin politic larg pentru transparenta si pentru protejarea eficienta impotriva coruptiei si a conflictelor de interese.

Minusurile din reforma sistemului judiciar

Ministerul Justitiei a lansat, de asemenea, o consultare privind o strategie de reforma a justitiei. CE apreciaza ca pregatirile pentru intrarea in vigoare a celor patru coduri noi, prevazuta acum pentru octombrie 2011, reprezinta o ocazie importanta de a realiza o reforma aprofundata a sistemului judiciar din Romania. Pentru a sprijini acest proces de reforma, Comisia invita Romania sa valorifice sprijinul puternic al Parlamentului pentru codurile de procedura si sa extinda aceasta vointa politica si la alte domenii.

In timp ce adoptarea codurilor de procedura reprezinta un important pas inainte, Romania a realizat putine progrese efective din iulie 2009 in ceea ce priveste trei indicatori ai reformei judiciare, si anume eficienta procedurilor, consecventa jurisprudentei si responsabilizarea sistemului judiciar.

CE considera ca resursele umane raman o provocare majora. Recomandarile Comisiei de a aplica masuri de urgenta precum transferul posturilor vacante intre instante de jurisdictie diferite, acolo unde apar dezechilibre importante din punct de vedere al volumului de munca, nu au fost respectate, iar Romania nu a luat nici alte masuri corespunzatoare in acest sens.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reactionat la pierderile nete de personal inregistrate in perioada 2008-2009 prin masuri de crestere a numarului anual de candidati admisi la Institutul National al Magistraturii (INM) si, mai ales, prin recrutarea directa a juristilor cu experienta de cinci ani.

S-au luat, de asemenea, unele masuri incipiente in vederea solutionarii dezechilibrelor importante intre diversele instante si parchete in ceea ce priveste volumul de munca printr-o reorganizare structurala a instantelor. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al masurilor respective este prea limitat pentru a produce un impact semnificativ asupra deficitelor importante de capacitati din cadrul sistemului judiciar si sunt necesare masuri suplimentare pentru a asigura ca toate persoanele nou recrutate respecta standarde profesionale minime.

Previzibilitatea fluctuatiilor de personal nu s-a imbunatatit din iulie 2009, deoarece cateva sute de magistrati care indeplinesc conditiile de pensionare ar mai putea iesi din cadrul magistraturii in scurt timp, dat fiind ca nu s-a gasit inca o solutie legislativa de a imbunatati previzibilitatea pensionarilor.

Pe de alta parte, cu toate ca Romania a realizat progrese in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei (de exemplu, recursuri in interesul legii), instrumentele existente nu au produs inca o imbunatatire suficienta a situatiei.

O etapa importanta pentru imbunatatirea unificarii practicii judiciare va consta in reforma Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) pentru ca aceasta sa se pronunte exclusiv cu privire la elemente de drept.

“Ar trebui avute in vedere masuri suplimentare de revizuire a organizarii interne si a metodelor de lucru ale ICCJ, precum si crearea unor complete specializate, cu respectarea principiilor de alocare aleatorie a cauzelor. ICCJ a pregatit, de asemenea, un proiect de lege detaliat destinat accelerarii progreselor in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei. Avand in vedere situatia bugetara dificila cu care se confrunta, Romania ar trebui sa incerce sa imbunatateasca eficienta si unificarea practicii judiciare si printr-o reforma a sistemului de instante judecatoresti si a procedurilor”, se mai arata in raportul MCV.

CE subliniaza si faptul ca rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingatoare, putine cazuri disciplinare fiind deschise, iar sanctiunile par usoare si nu sunt suficient de bine diferentiate prin lege.

In plus, practica disciplinara in cazurile importante a fost neconvingatoare si demonstreaza o lipsa de sensibilitate la responsabilitatea publica si la importanta increderii publice in integritatea sistemului judiciar. Capacitatea inspectiei judiciare ar trebui consolidata si concentrata mai mult pe cazurile disciplinare. In timp ce sunt initiate putine anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabila din activitatile inspectiei judiciare sunt destinate raspunsului la plangeri si investigatii individuale cu privire la acuzatiile sau calomniile publice la adresa magistratilor.

Recomandarile CE

CE reaminteste de recomandarile nesolutionate din iulie 2009, in special in ceea ce priveste adoptarea unei legi de punere in aplicare si desfasurarea unor studii de impact pentru cele patru noi coduri, aplicarea unei abordari flexibile si bazate pe prioritati in ceea ce priveste resursele umane, precum si in legatura cu masurile de urmarire a recomandarilor formulate de grupul de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie. In acest sens, Comisia recomanda Romaniei mai multe masuri, printre care:

- initierea unei analize independente a performantei sistemului judiciar si operarea modificarilor structurale necesare, inclusiv, daca este cazul, transferul magistratilor. Romania ar trebui sa adopte, de asemenea, masuri imediate de reducere a dezechilibrelor din punct de vedere al capacitatilor prin extinderea transferului de posturi vacante intre circumscriptiile teritoriale si intre gradele de jurisdictie, precum si prin recurgerea pe scara mai larga la delegarea magistratilor in zone confruntate cu probleme acute in materie de resurse umane;
- luarea in considerare a unei reforme aprofundate a sistemului disciplinar; reexaminarea obiectivelor si consolidarea capacitatii si a organizarii inspectiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficienta pe investigarea disciplinara; adaptarea tipurilor de sanctiuni disciplinare posibile pentru a permite o mai mare varietate a sanctiunilor si luarea de masuri pentru asigurarea pedepselor disciplinare consecvente, proportionale si disuasive; introducerea unei evaluari anuale a performantei inspectiei judiciare;
- corectarea legii privind ANI in conformitate cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii; asigurarea unei contributii a ANI care sa fie in continuare eficienta in prevenirea si pedepsirea coruptiei prin pronuntarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive; corectarea altor deficiente procedurale identificate in noua lege; promovarea dezvoltarii in continuare a ANI, in special prin modificari ale dispozitiilor legislative privind Consiliul National de Integritate;
- achizitii publice: evaluarea eficacitatii cadrului legislativ si a atribuirii responsabilitatilor in randul autoritatilor competente in ceea ce priveste protejarea impotriva conflictelor de interese, precum si efectuarea eventualelor modificari, acolo unde este necesar; luarea in considerare a interzicerii ca functionarii publici cu grad inalt si reprezentantii alesi sa poata beneficia in mod direct sau indirect de contractele comerciale incheiate in numele institutiei lor si instaurarea transparentei depline in acest domeniu.


Puteti consulta raportul CE in fisier atasat.