Codul Fiscal va fi modificat abia dupa ce FMI isi va da acordul

Numai ca nici in sedinta de ieri a guvernului ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal nu a fost aprobata. Motivul: desi exista mai multe variante ale proiectului de act normativ, acesta nu este inca definitivat deoarece reprezentantii FMI nu sunt convinsi ca masurile propuse de Guvern vor reusi sa umple golul de venituri la buget, insistand puternic, in continuare, asupra majorarii TVA. Potrivit declaratiilor oficialilor guvernamentali, nici macar nu se pune problema cresterii TVA (din punctul de vedere al autoritatilor romane), considerandu-se ca majorarea in aprilie, in loc de luna iulie, a accizelor (peste nivelul convenit cu UE) si majorarea impozitelor pe dobanzi, castigurile de capital si din tranzactiile imobiliare sunt suficiente pentru a acoperi golurile de venituri si pentru a se atinge un deficit bugetar care sa nu depaseasca 0,4-0,5% din PIB.

Astfel, de la 1 aprilie, accizele pentru carburanti, bauturi alcoolice si produse din tutun vor creste in medie cu 10,5% peste nivelul stabilit pentru acest an. Potrivit intelegerii cu UE, accizele sunt calculate in euro, dar se platesc in lei. Numai ca Finantele au gasit o formula de calcul al accizelor in euro la un curs de 38.500 lei (desi cursul leu/euro abia depaseste 36.000 lei), valoarea incasarilor in lei fiind astfel mult mai mare. "Ne asteptam sa incasam astfel, in plus, in jur de 8.000 miliarde lei, la care se adauga si TVA-ul aferent majorarii accizelor (tot in jur de 8.000 miliarde lei). In paralel, vom reduce cheltuielile publice cu aproximativ 27.000 miliarde lei, ceea ce ne va permite sa ne incadram in deficitul convenit", au declarat pentru Adevarul surse guvernamentale. Pe de alta parte, autoritatile de la Bucuresti nu intentioneaza sa forteze negocierile, asteptand datele privind incasarile la buget, incercand sa demonstreze expertilor Fondului ca incasarile nu s-au prabusit, ba dimpotriva.

"De exemplu, numai pe data de 1 martie, incasarile din TVA au fost de 1.290,5 miliarde lei, fata de 349,5 miliarde lei in aceeasi zi a anului trecut. De asemenea, scepticii au motive sa dea inapoi avand in vedere ca, in aceeasi zi, incasarile din impozitul pe venit (cu cota unica de 16%) au fost in acest an de 145,2 miliarde lei, fata de 144,6 miliarde lei anul trecut (pe baza sistemului progresiv de impozitare). Ne asteptam ca incasarile bune din prima parte a anului sa-i convinga pe cei de la Fond ca nu este cazul sa faca presiuni suplimentare", ne-au mai precizat sursele citate. Cu toate acestea, ca in loc sa se rezolve, negocierile cu FMI par a se complica pe zi ce trece. Intr-un document transmis autoritatilor romane, reprezentantii institutiei financiare internationale au venit cu o alta conditie: rectificarea bugetara programata pentru aceasta luna sa fie realizata luandu-se in calcul un curs euro de 37.000 de lei, in loc de 39.000 de lei asa cum a fost aprobata Legea bugetului.
 
Acest lucru inseamna automat o scadere a veniturilor bugetare pentru taxele calculate in euro, dar ce-i drept, si o scadere a cheltuielilor cu datoria externa. "Noi ne bazam pe datele BNR care previzioneaza un curs mediu anual de 39.000 lei/euro si speram ca si expertii FMI vor fi de acord cu aceasta gandire", au mai spus sursele citate. Dincolo de calculele seci, negocierile cu FMI au si o puternica componenta politica. Expertii Fondului par mai flexibili in ceea ce priveste diminuarea cheltuielilor, sugerand partii romane sa nu reduca intr-o prea mare masura cheltuielile de capital. Acest lucru a fost inclus si intr-o scrisoare pe care oficialii guvernamentali au primit-o recent.