FMI si Consiliul Fiscal critica reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% votata de senatori, iar cel mai mare ajutor de somaj din Bucuresti este de 4.924 de lei pe luna

FMI si Consiliul Fiscal critica reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% votata de senatori, informeaza Ziarul Financiar.

Fondul Monetar International si Consiliul Fiscal au criticat ieri vehement decizia Senatului prin care a fost redus impozitul pe venit la 10%, care pune in pericol tintele bugetare si primirea banilor ramasi din imprumuturile de la finantatorii internationali, nerespectarea angajamentelor fiscale urmand sa fie sanctionata si de pietele internationale.

"Guvernul si-a reiterat angajamentul puternic pentru programul economic sprijinit de FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale.

Prin urmare, ne asteptam sa se ia masuri care sa dea siguranta ca aceasta reducere nefundamentata a taxelor nu va fi promulgata. Facem apel la decidentii tuturor partidelor politice sa aprobe un buget responsabil pentru 2011 si reformele necesare", a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania.

Accesul la parteneriatele cu statul, conditionat de un audit financiar, anunta Gandul.

Firmele care depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate pe baza rezultatelor obtinute la proiecte similare din ultimii cinci ani si in urma unui audit financiar pe ultimii trei ani, potrivit Mediafax.

Principalele criterii de analiza si selectie a candidatilor cu care vor fi semnate contractele sunt scrisorile de garantie bancara sau alte dovezi de asigurare a riscului profesional, cifra de afaceri globala sau in domeniul de afaceri aferent proiectului din ultimii trei ani si un audit financiar emis de persoane autorizate, pe precedentii trei ani financiari, conform proiectului normelor de aplicare a Legii parteneriatului public-privat (PPP).

Aflati din Romania Libera daca Mai are Romania nevoie de euro.

Criza europeana a datoriilor face ca moneda unica sa nu mai para un pariu sigur.

Corsetul euro se dovedeste prea larg pentru economiile puternice, prea strans pentru cele indisciplinate bugetar si prea scump pentru cele ca Romania, care inca asteapta sa fie admise.

„Victimele" euro

Excedentarii. Dupa doar un deceniu de euro, Germania a ajuns sa suporte cea mai mare parte a facturii acumulate de guvernele indisciplinate fiscal si de bancile care au scapat creditarea de sub control. Acesta este pretul platit pentru avantajul ca in toata aceasta perioada excedentul comercial nu s-a transformat intr-o apreciere relativa a monedei, permitand economiei sa ramana competitiva. Practic, Germania a fost nevoita sa imprumute surplusul de capital catre propriii clienti. Inevitabilul s-a produs: clientii nu au mai putut plati.

4.924 de lei pe luna, cel mai mare ajutor de somaj din Bucuresti, titreaza site-ul b365.ro.

Chiar daca nimeni nu isi doreste sa ajunga vreodata somer, in Capitala sunt si persoane fara loc de munca momentan, dar care ar putea sa ii faca invidiosi pe multi dintre actualii salariati. Este vorba de cativa bucuresteni care au ajuns sa castige din postura de someri mai mult decat salariul pe care l-au avut anterior. Cum se poate acest lucru? Primind de la angajator un bonus foarte consistent, cu putin timp inainte de a parasi firma.

Potrivit datelor furnizate de Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca (AMOFM) Bucuresti, la solicitarea B365.ro, somerul cu cea mai mare indemnizatie primita lunar de la stat ia, in fiecare luna, nici mai mult nici mai putin de 4.924 lei. Adica echivalentul a cel putin opt salarii minim brute pe economie. Asta in conditiile in care indemnizatia de somaj a fost redusa cu 15%, incepand din luna iulie a acestui an. Desi reprezentantii institutiei nu au vrut sa sufle o vorba despre beneficiarul sumei, in afara de faptul ca somerul de lux a lucrat anterior in domeniul publicitatii, surse apropiate au precizat pentru B365.ro ca indemnizatia cea mai mare este ridicata de o fosta directoare de relatii publice la o companie privata ce activeaza in sectorul energetic, in varsta de peste 50 de ani.

Capital a intocmit Topul minciunilor autoritatilor privind energiile regenerabile.

Rabdarea actorilor implicati pe piata energiei regenerabile, greu incercata de autoritati de mai multa vreme, pare sa se apropie de limita. Incetineala cu care se lucreaza la implementarea legislatiei europene la nivel national si birocratia sistemului sunt principalele nemultumiri ale jucatorilor.

„Ori de cate ori identificam disfunctionalitati in legatura cu sectorul energiilor regenerabile, autoritatile centrale romane pun totul in seama cerintelor dure ale Comisiei Europene. Asa s-a intamplat si in cazul Planului National de Actiune in domeniul Energiilor Regenerabile (PNAER), cand Ministerul Economiei Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) a impiedicat orice fel de implicare a actorilor interesati de elaborarea si consultarea asupra PNAER document ce ar trebui sa traseze traiectoria sectorului pana in 2020”, declara presedintele fundatiei TERRA Mileniul III, Lavinia Andrei.