Legea privind raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor, in dezbatere publica

MJ a publicat, marti, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

“Sursa de inspiratie a proiectului a fost legea spaniola, - dat fiind ca s-a derulat de catre Consiliul Superior al Magistraturii Programul de Twinning Light – Consolidarea Inspectiei Judiciare din Romania – raspunderea disciplinara – cu experti spanioli, fara ca acest demers sa fi imbracat forma unui act normativ. Am studiat insa si am avut in vedere si modul de structurare a acestei institutii in alte state europene, precum Franta, Germania, Olanda”, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, recent.

Abateri disciplinare propuse de MJ

Proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta. Astfel, exista rea - credinta "atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau procesual”. De asemenea, exista neglijenta “atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual.”

Totodata, noul act normativ propune ca abateri disciplinare urmatoarele fapte:

• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;

• imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;

• absente nemotivate de la serviciu;

• nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;

• nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere;

• nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;

• folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;

• exercitarea functiei cu rea – credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;

• nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;

• atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili sau reprezentantii altor institutii;

• incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;

• desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;

• refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;

• manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

• refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

• nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

• participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;

• obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

• nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;

• nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau parchetului ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele normative in vigoare;

• neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.

Sanctiuni aplicate magistratilor

Proiectul de lege prevede ca aplicarea sanctiunilor disciplinare sa se faca proportional cu gravitatea abaterilor. Pe langa avertisment, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni, mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet,  se propune ca sanctiune si suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni.

Totodata, judecatorilor si procurorilor carora, prin hotarare irevocabila, li s-a aplicat o sanctiune disciplinara, li se va acorda calificativul imediat inferior celui rezultat in urma evaluarii.

Inspectia judiciara va avea personalitate juridica

Potrivit MJ, principalele schimbari preconizate sunt legate de consolidarea Inspectiei Judiciare, care va functiona in continuare pe langa CSM, dar va avea personalitate juridica si va fi ordonator principal de credite.

Inspectia judiciara urmeaza a fi condusa de un inspector sef, ordonator principal de credite, ajutat de un inspector sef adjunct.

Ministrul Justitiei a precizat ca titularii actiunii disciplinare vor fi:
- in cazul raspunderii disciplinare a judecatorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei;
- in cazul raspunderii disciplinare a procurorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii, Procurorul General al PICCJ, ministrul Justitiei.

“De asemenea, subliniez faptul ca, in statele europene, ministrul Justitiei este titular al actiunii disciplinare, calitate partajata sau nu, in functie de sistemul adoptat de fiecare stat. Solutia din legea noastra din 2004, in care ministrul Justitiei nu este titular al actiunii disciplinare este o particularitate in Europa si a reprezentat o solutie gresita, care si-a produs efectele nedorite in ultimii ani in special”, a afirmat ministrul.


_

Proiectul de lege este prezentat in fisier atasat.