UPDATE: Statutul deputatilor si senatorilor, retrimis in Parlament de seful statului

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat in 4 februarie cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, pe care a trimis-o Parlamentului Romaniei, anunta Administratia Prezidentiala intr-un document de presa publicat pe site-ul propriu. 

Aceasta dupa ce propunerea legislativa privind statutul deputatilor si senatorilor a fost adoptata de Legislativ in procedura de urgenta, cu 309 voturi pentru, 56 impotriva si 2 abtineri, in sedinta din 22 ianuarie.

Redam mai jos textul integral al cererii de reexaminare, asa cum a fost dat publicitatii de Administratia Prezidentiala:

"In temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata, formulez urmatoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea
Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor

Motivele cererii sunt urmatoarele:

1. Legea trimisa spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea si modificarea statutului deputatilor si al senatorilor, in special in ceea ce priveste incompatibilitatile, conflictele de interese si imunitatea parlamentarilor.
La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilitati, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precizand totodata ca „Alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organica”. La Articolul IV din noul act normativ se prevede ca „La data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitii contrare se abroga”. Avand in vedere ca acest domeniu este unul esential pentru stabilirea integritatii demnitarilor si ca textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilitatilor stabilite prin alte acte normative, consideram necesar clarificarea de catre legiuitor a acestor dispozitii si stipularea lor in lege cu claritate si cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000 si cum se retine in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Totodata, apreciem ca nu au fost respectate normele de tehnica legislativa prevazute la Articolul 64 si Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, ce impun determinarea expresa a dispozitiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate legislativa.

2. Printre cazurile de incetare a mandatului de deputat sau de senator datorata incompatibilitatii, prevazute la Articolul I, pct. 3 din noua lege, nu este inclusa situatia prin care se constata incompatibilitatea printr-un raport al Agentiei Nationale de Integritate, necontestat la instantele judecatoresti. Practic, datorita textului de lege ambiguu, se poate ajunge la situatia in care un parlamentar aflat in stare de incompatibilitate constatata de Agentia Nationala de Integritate, refuza sa notifice Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate si isi continua exercitarea mandatului. De aceea, consideram ca o asemenea optiune a legiuitorului lipseste de continut activitatea Agentiei Nationale de Integritate.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste procedura declararii incompatibilitatii, reglementata la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificari in paralel celor ale Agentiei Nationale de Integritate intrucat starea de incompatibilitate se constata printr-o hotarare a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul in cauza, in urma intocmirii unui raport de catre comisia ce are in competenta analizarea situatiilor de incompatibilitate.
Consideram ca toate aceste aspecte vin in contradictie cu recomandarile cuprinse in Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, din 30 ianuarie 2013.
In virtutea importantei statutului de parlamentar, apreciem ca deputatii si senatorii au obligatia sa demonstreze ca indeplinesc standarde ridicate de integritate, iar recomandarile Comisiei potrivit carora „credibilitatea Parlamentului ar avea de castigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor in care parlamentarii fac obiectul unor hotarari in materie de integritate sau al unor acuzatii de coruptie” si ca este „important sa se clarifice faptul ca Agentia Nationala de Integritate ramane singura autoritate insarcinata cu verificarea potentialelor incompatibilitati ale functionarilor alesi si numiti”, trebuie implementate.

3. In ceea ce priveste conflictul de interese, legea aflata la promulgare prevede la Articolul I, pct. 14, ca se sanctioneaza disciplinar deputatul sau senatorul aflat in conflict de interese, constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Practic, se va ajunge din nou la situatia mai sus aratata, in care va fi lipsit de efecte raportul Agentiei Nationale de Integritate care nu este confirmat de o hotarare judecatoreasca intrucat nu a fost contestat. Consideram ca se impune clarificarea acestei situatii astfel incat sa fie eliminate articolele echivoce si sa se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative in materie si adecvat asigurarii integritatii in sectorul public.

4. De asemenea, consideram oportuna consultarea societatii civile, precum si a institutiilor competente in domeniu, in privinta solutiilor legislative inaintate prin aceasta propunere legislativa, in vederea asigurarii transparentei si a unui cadru legal stabil.

Fata de cele afirmate, am aprecia intelegerea manifestata de legiuitor pentru adoptarea legii tinand cont de aspectele pe care le-am semnalat in prezenta cerere de reexaminare.

Avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmand ca Parlamentul sa decida asupra acesteia.

TRAIAN BASESCU
PRESEDINTELE ROMANIEI"

Ce cuprinde statutul parlamentarilor?

Potrivit Mediafax, in statutul adoptat de Parlament in luna ianuarie se arata ca mandatul unui senator sau deputat va inceta, din motive ce tin de incompatibilitate, la data mentionata in cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptarii unei hotarari a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se respinge contestatia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea. De asemenea, au fost mentinute 2 prevederi: cea prin care este interzisa angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permitand reangajarea, la dobandirea unui nou mandat, a personalului avut anterior si cea potrivit careia parlamentarii pot exercita functii sau activitati in domeniile didactic, al cercetarii stiintifice ori ale creatiei intelectuale, precum si in alte domenii stabilite de lege.

Agentia de presa relateaza, de asemenea, ca in proiectul de lege se mentioneaza ca solicitarea de retinere, arestare sau perchezitie "trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice, care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei". In baza acestei solicitari, parlamentarii pot decide la nivelul comisiei de specialitate, in cel mult 3 zile, recomandarea pe care o fac plenului respectivei camere a Parlamentului. 

Potrivit deputatului PDL Ioan Oltean, citat de Mediafax la 22 ianuarie, modificarile aduse Statutului sunt doar "un strat de spoiala", in sensul ca imunitatea parlamentarilor a fost intarita, iar textul privind conflictul de interese incurajeaza parlamentarii sa faca acest lucru.