ACCES GRATUIT

Negocieri cu UE la capitolul Justitie şi afaceri interne.

Romania a continuat negocierile la capitolul Justitie şi afaceri interne.

Articolul continuă mai jos

    Negocierile dintre România şi Uniunea Europeană au continuat, astăzi, 12 februarie 2004, la Bruxelles, cu capitolul Justiţie şi afaceri interne. La conferinţa de aderare România-UE, delegaţia română a fost condusă de dl. Vasile Puşcaş, Ministru Delegat, Negociator Şef cu Uniunea Europeană. Din delegaţie au mai făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Integrării Europene, ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.

    În cadrul reuniunii, au fost prezentate măsurile luate de România în domeniul justitiei si afacerilor interne, precum şi priorităţile pentru implementarea corespunzătoare a acquis-ului Schengen, reforma justiţiei, continuarea luptei împotriva corupţiei etc.

    Reprezentanţii preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE au subliniat că obiectivul acestei preşedinţii este accelerarea negocierilor cu România, astfel încât să fie respectate obiectivele stabilite la Consiliul European din decembrie 2003 de la Bruxelles: finalizarea negocierilor de aderare în 2004, semnarea tratatului de aderare cât mai devreme în 2005 şi aderarea la UE în ianuarie 2007.

    În ceea ce priveşte capitolul Justiţie şi afaceri interne, reprezentanţii UE au apreciat revizuirea Constituţiei, strategia de reformă a justiţiei si progresel realizate in celelalte domenii ale capitolului. S-a subliniat că România trebuie să continue reforma sistemului judiciar, reforma poliţiei, profesionalizarea poliţiei de frontieră, dezvoltarea planului de acţiune Schengen  pe baza căruia se vor crea condiţiile pentru desfiinţarea controalelor la frontieră după aderarea României la UE etc.

    Dl. Vasile Puşcaş, Ministru Delegat, Negociator Şef cu Uniunea Europeană, consideră că negocierile de astăzi au demonstrat faptul că Uniunea Europeană sprijină finalizarea negocierilor în 2004 in vederea aderarii în 2007, si că există susţinere din partea UE pentru aplicarea măsurilor în domeniul Justiţiei şi afacerilor interne. Negociatorul şef a mai arătat: „România a elaborat planuri legislative şi de acţiune în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei. Acestea trebuie aplicate.  În prezent, sunt în  dezbatere parlamentară legi importante privind organizarea judidiciară, statutul magistraţilor si noul Cod penal. Proiectul legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de  finalizare, iar proiectul Codului Civil va fi transmis în curând Legislativului”.

    În Uniunea Europeană, domeniul justiţiei şi afacerilor interne vizează păstrarea şi extinderea zonei de libertate, securitate si justiţie, atingând aspecte legate de: migraţie, azil, controlul la frontieră, combaterea traficul cu droguri si fiinţe umane, a spălării banilor, combaterea crimei organizate, a fraudei şi corupţiei, lupta împotriva terorismului, cooperarea în domeniul poliţienesc şi judiciar.  

    Funcţionarea corespunzătoare a instituţiilor si capacitatea administrativă a acestora sunt esenţiale pentru cooperarea judiciară şi poliţienească între Statele Membre ale UE.

    România a deschis capitolul Justiţie şi afaceri interne în 2002 şi doreşte să îl finalizeze în acest an. Romania nu a solicitat perioade de tranzitie sau derogari pentru acest capitol.

    Măsurile luate de România pentru capitolul Justiţie şi afaceri interne:

    A fost elaborat şi actualizat planul de acţiune pentru implementarea acquis-ului Schengen şi Strategia pentru Managementul Integrat al Frontierei 2004-2006. Cooperarea si coordonarea inter-instituţională au fost îmbunătăţite în cadrul Grupului de Monitorizare a Managementului Integrat al Frontierei. Procesul de profesionalizare a poliţie de frontieră continuă.

    Legislaţia română din domeniul protecţiei datelor a fost în întregime aliniată la acquis-ul comunitar. Autoritatea de Supraveghere, din cadrul instituţiei Avocatului Poporului, este însărcinată cu monitorizarea şi controlul activităţilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

    În domeniulmigraţiei, a fost adoptată legislaţia privind regimul străinilor în România şi a fost modificată cea referitoare la permisele de muncă. Capacitatea instituţională a fost întărită, iar cooperarea inter-instituţională  a fost îmbunătăţită.

    Referitor la azil, legislaţia naţională a fost aliniată în mare parte la prevederile acquis-ului si a fost întărită cooperarea inter-instituţională. Capacitatea administrativă şi tehnică a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi a fost consolidată.  

    România şi-a modificat legislaţia in domeniul politicii de vize pentru alinierea la prevederile UE.

    S-a adoptat legislaţia privind cooperarea poliţienească, ce a permis demilitarizarea şi reformarea Poliţiei.   

    În domeniul combaterii criminalităţii organizate, au fost preluate prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea instrumentelor şi rezultatelor infracţiunii.

    Legislaţia naţională în domeniul drogurilor a fost aliniată la prevederile comunitare, a fost creată şi funcţionează Agenţia Naţională Antidrog, care coordonează implementarea Strategiei Naţionale in domeniu.

    Legislaţia romaneasca ce sancţionează spălarea banilor a fost aliniată la prevederile comunitare. Capacitatea Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, ca organ de specialitate, a fost consolidată.

    Aliniindu-se luptei mondiale împotriva terorismului, România a transpus în legislaţia naţională acquis-ul comunitar referitor la combaterea utilizării sistemului financiar pentru scopurile spălării banilor şi finanţării terorismului, a semnat Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la suprimarea finanţării terorismului, iar C.S.A.T. a aprobat Protocolul General de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului.

    Prevederile comunitare privind lupta împotriva fraudei au fost transpuse în legislaţia naţională. Corpul de control al Guvernului a fost desemnat ca element component al luptei antifraudă şi punct de legătură cu Oficiul de Luptă Anti-Fraudă al Comisiei Europene.

    A fost intensificată cooperarea vamală inter-instituţională şi cea internaţională, au fost luate măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale şi pentru pregătirea aderării la convenţiile din acest domeniu.

    Cea mai mare parte a acquis-ului privind cooperarea judiciară în materie civilă şi penală a fost transpusă în legislaţia românească.

    A fost adoptată Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar 2003-2007, precum şi Planul de acţiune pentru aplicarea acesteia, care au ca scop consolidarea independenţei sistemului judiciar şi alinierea acestuia la standardele europene. A fost revizuită Constituţia, introducându-se prevederile CEDO. Consiliul Superior al Magistraturii va avea atribuţii în numirea şi revocarea din funcţie a judecătorilor (a fost prevăzută o nouă structură a CSM, din care fac parte şi doi reprezentanţi ai societăţii civile). Numai judecătorul dispune asupra arestarii. A fost eliminat recursul în anulare în procesele comerciale şi civile si a fost modificat Codul de Procedură Penală. Proiectele Codului Penal, al Legii privind organizarea judecătorească şi a Legii privind statutul magistraţilor se află în Parlament în vederea adoptării. Au fost luate măsuri pentru întărirea capacităţii administrative, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a sistemului judiciar, inclusiv informatizarea instanţelor. Activitatea de pregătire a magistraţilor a continuat, în special în domeniile privind noile forme de criminalitate etc. Pentru consolidarea capacităţii administrative a sistemului judiciar, in septembrie 2003, numărul de posturi s-a majorat cu peste 1500.

    Capacitatea administrativă a Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează din 2002, a fost întărită prin mărirea numărului de personal. Alte instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei sunt: Parchetul general, Poliţia română, Autoritatea Naţională de Control, Oficiul pentru Prevenirea şi Lupta împotriva Spălării Banilor. A fost adoptată şi se implementează strategia de prevenire şi combatere a corupţiei la nivel naţional, precum şi planuri sectoriale in acest domeniu. A fost adoptată Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri şi prevenirea corupţiei, precum si legislatia care reglementează conflictul de interese etc. Numărul celor cercetaţi a crescut semnificativ, numărul celor condamnaţi pentru corupţie, în perioada ianuarie-decembrie 2003, depăşind 1500 de cazuri, printre cei condamnaţi numărându-se magistraţi, poliţişti, gardieni, funcţionari vamali, funcţionari publici etc.

    Priorităţi
    · Continuarea şi accelerarea reformării sistemului judiciar
    · Implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar şi a Planului de acţiune aferent, prin: adoptarea proiectelor de lege privind organizarea judiciară şi cel privind statutul magistraţilor, a noului Cod Penal, îmbunătăţirea  procesului de instruire a magistraţilor, crearea tribunalelor de specialitate (minori, familie, comerciale etc.), continuarea informatizării instanţelor etc.
    · Combaterea eficientă a fraudei şi corupţiei
        ­ Implementarea legislaţiei in vigoare, a Strategiei Naţionale Anticorupţie şi dezvoltarea capacităţii administrative a Parchetului Naţional Anticorupţie
        ­ Intărirea instituţiilor însărcinate cu combaterea fraudei si corupţiei
    · Securizarea viitoarelor frontiere externe
        ­ Revizuirea şi implementarea prevederilor documentelor programatice din acest domeniu – Planul de Acţiune Schengen si strategiile naţionale
        ­ Continuarea profesionalizării şi dotării corespunzătoare a poliţiei de frontieră, îmbunătăţirea coordonării dintre autorităţile cu atribuţii la frontieră, dezvoltarea cooperării internaţionale pentru a asigura, la data aderării, un grad înalt de control al frontierelor, luand in considerare ca Romania va fi viitoarea granita externa a Uniunii Europene.
    · Continuarea reformei Poliţiei în vederea combaterii eficiente a oricărui tip de criminalitate şi întărirea cooperării interinstituţionale
    · Combaterea eficientă a traficului şi consumului de droguri prin implementarea Strategiei Naţionale Antidrog şi consolidarea cooperării inter-instituţionale şi internaţionale
    · Întărirea capacităţii administrative pentru implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului din domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală
    · Adoptarea şi implementarea legislaţiei din domeniul protecţiei copilului
    · Continuarea alinierii legislaţiei din domeniul politicii de vize, migraţiei şi azilului şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în aceste domenii etc.