România are o imagine mai bunã, odatã cu eventualul succes al privatizãrii BCR

 Pe lista cu participanþii la privatizarea a aproximativ 62 la sutã din BCR mai figurau Deutsche Bank, BNP Paribas ºi Banca Intesa din Italia, fapt care spune ceva despre mediul bancar românesc.
 Investitorii în BCP au reacþionat cu îngrijorare, pentru faptul cã banca lor ar urma sã plãteascã aproape jumãtate din capitalizarea de piaþã de ºapte miliarde de euro al BCP. Acþionarii Erste Bank, care este evaluatã la aproximativ 10 miliarde de euro, sunt mai relaxaþi, banca austriacã urmând a-ºi majora capitalul adiþional, în cazul câºtigãrii licitaþiei. În plus, Erste beneficiazã de experienþa preluãrii unor bãnci foste de stat, printre care ºi Banca de economii din Cehia. Observatorii au reacþionat cu oarecare surprindere raportatã la cele douã finaliste, în special pentru alegerea ca finalistã a BCP, care îºi desfãºoarã operaþiunile în Polonia ºi Grecia, neavând alte investiþii substanþiale în regiune. Guvernul român nu a anunþat nivelul preþului ofertelor câºtigãtoare. Se estimeazã cã cele douã finaliste au avut oferte de cel puþin 2,5 - 3 miliarde de euro (3 - 3,6 miliarde de dolari).
 Într-o þarã care este în cãutare de noi participanþi în sistemul bancar ºi care urmeazã sã adere la Uniunea Europeanã la finele acestui deceniu, prospectele de creºtere a serviciilor finaciare aratã bine. Nici Erste ºi nici BCP nu sunt piloni financiari ai finaþelor internaþionale. Înainte ca guvernul român sã urce preþul BCR, trebuie sã ia în considerare eventualele ºocuri economice pe care ar putea sã le producã o anume bancã în partea de est a Europei, eventualele consecinþe asupra sistemului financiar al þãrii, comenteazã FT.