Potrivit Codului muncii, salariaţii cu program normal, de luni până vineri, nu au beneficiat de zile libere legale în luna martie.
De altfel, aceştia se vor mai bucura în 2016 de şapte zile nelucrătoare de sărbătoare legală, întrucât, din totalul celor zece libere legale rămase, trei pică în zile de weekend, când oricum cei care muncesc după un program normal, luni-vineri, sunt liberi.
Vă reamintim că sărbătorile legale în care nu se lucrează sunt stabilite exclusiv în Codul muncii, iar în prezent există 12 astfel de zile. Cum primele două dintre acestea (1 şi 2 ianuarie) au trecut deja, următoarele zile libere legale vor fi la începutul lunii mai, mai exact pe 1 şi 2 mai (prima şi a doua zi de Paşte). Cum ziua de 2 mai va pica lunea, asta înseamnă că angajaţii vor avea parte de un weekend prelungit la începutul lunii viitoare.
Notă: În 2016, Ziua Internaţională a Muncii, 1 mai, pică în aceeaşi zi cu prima zi de Paşte, motiv pentru care salariaţii au în acest an mai puţine zile libere legale faţă de anii trecuţi. Mai multe despre sărbătorile legale din 2016 găsiţi aici.
Comparativ cu cea de-a doua lună a anului, care a avut 21 de zile lucrătoare, luna martie a avut, potrivit calculelor noastre, 23 de zile lucrătoare.
Totuşi, există şi o excepţie de la prevederile reglementate mai sus. Potrivit calendarului romano-catolic, angajaţii de religie catolică au sărbătorit Paştele în data de 27 martie, astfel încât angajatorii care le-au acordat acestora liber luni, în a doua zi a sărbătorii pascale, vor trece în statul de salarii, documentul care nu poate lipsi unei societăţi comerciale, o zi mai puţin, respectiv 22 de zile lucrătoare.
Notă: Conform legislaţiei în vigoare, salariaţii care aparţin altor culte religioase au dreptul la două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători majoare ale propriei religii: Paşte, Rusalii şi Crăciun. Mai multe informaţii despre acest subiect găsiţi aici.
Excepţie de la acordarea liberelor legale fac locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, dar şi unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică.
În aceste cazuri, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În caz contrar, salariaţii trebuie să primească un spor de cel puţin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Ce informaţii trebuie să completezi în statul de salarii?
Statul de salarii este reglementat de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015, care aprobă normele specifice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar contabile.
De altfel, statul de salarii are două întrebuinţări importante: serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate, fiind totodată şi document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Reglementările legale stabilesc că documentul se întocmeşte lunar (pe secţii, ateliere, servicii etc), într-un exemplar sau în două, după caz. La baza unui stat de salarii stau, printre altele, documentele care atestă timpul lucrat efectiv, listele de avans, de concedii de odihnă sau certificatele medicale.
De asemenea, statele de salarii trebuie să includă plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul, lichidările, indemnizaţiile de concediu, astfel încât să ofere o imagine cuprinzătoare asupra întregii sume a salariilor calculate şi a reţinerilor legale din perioada de decontare respectivă.
Statul de salarii trebuie sa conţină, în mod obligatoriu, cel putin informaţii despre:
- denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc;
- denumirea formularului;
- întocmit pentru luna, anul;
- numele şi prenumele salariaţilor;
- venitul brut;
- contribuţia individuală de asigurări sociale;
- contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;
- cheltuieli profesionale;
- venitul net;
- deducere personală de bază;
- deduceri suplimentare;
- venitul bază de calcul;
- impozitul calculat şi reţinut;
- salariul net.
Totodată, statul de salarii trebuie semnat, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care îl întocmeşte.
Referitor la arhivarea statului de salarii, acesta se păstrează fie la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi, fie la compartimentul care a întocmit statele de salarii, după caz.
---------------
Rectificare (05.04.2016): Într-o versiune anterioară a acestui articol scria că statul de salarii este reglementat de Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008. Acest act normativ a fost însă abrogat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, în vigoare de la 1 ianuarie.