Pontajul în luna aprilie: Câte zile lucrătoare au fost?

În conformitate cu prevederile din Codul muncii, salariaţii care lucrează după un program normal, de luni până vineri, nu au beneficiat în luna aprilie de zile libere legale, situaţie similară cu cea din luna precedentă. 

În condiţiile în care prima şi a doua zi de Paşte (1 şi 2 mai), precum şi Ziua Internaţională a Muncii, 1 mai, au trecut, persoanele care lucrează conform unui program de lucru luni-vineri se mai bucură în 2016 de cinci zile nelucrătoare de sărbătoare legală (din totalul celor şapte libere legale rămase, două sunt în zile de weekend). Concret, liberele legale rămase în 2016 pică după cum urmează: 

• prima şi a doua zi de Rusalii - 19 şi 20 iunie (duminică şi luni);
• Adormirea Maicii Domnului - 15 august (luni);
• Sfântul Andrei - 30 noiembrie (miercuri);
• Ziua Naţională a României - 1 decembrie (joi);
• prima şi a doua zi de Crăciun - 25 şi 26 decembrie (duminică şi luni).

Vă reamintim că, potrivit legislaţiei în vigoare, excepţie de la acordarea liberelor legale fac locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, dar şi unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică.

În aceste cazuri, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În caz contrar, salariaţii trebuie să primească un spor de cel puţin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Notă: Persoanele care aparţin altor culte religioase legale -- în afară de cele creştine -- mai beneficiază şi de două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele respective. Aveţi detalii aici. 

Revenind la luna aprilie, potrivit calculelor noastre, au existat 21 de zile lucrătoare, la fel ca în luna februarie şi cu două zile mai puţin decât în luna martie, spre exemplu. 

Ce informaţii trebuie să completezi în statul de salarii?

Statul de salarii este reglementat de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015, care aprobă normele specifice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar contabile.

De altfel, statul de salarii are două întrebuinţări importante: serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate, fiind totodată şi document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Reglementările legale stabilesc că documentul se întocmeşte lunar (pe secţii, ateliere, servicii etc), într-un exemplar sau în două, după caz. La baza unui stat de salarii stau, printre altele, documentele care atestă timpul lucrat efectiv, listele de avans, de concedii de odihnă sau certificatele medicale.

De asemenea, statele de salarii trebuie să includă plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul, lichidările, indemnizaţiile de concediu, astfel încât să ofere o imagine cuprinzătoare asupra întregii sume a salariilor calculate şi a reţinerilor legale din perioada de decontare respectivă.

Statul de salarii trebuie sa conţină, în mod obligatoriu, cel putin informaţii despre:

• denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc;
• denumirea formularului;
• întocmit pentru luna, anul;
• numele şi prenumele salariaţilor;
• venitul brut;
• contribuţia individuală de asigurări sociale;
• contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;
• cheltuieli profesionale;
• venitul net;
• deducere personală de bază;
• deduceri suplimentare;
• venitul bază de calcul;
• impozitul calculat şi reţinut;
• salariul net.

Totodată, statul de salarii trebuie semnat, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care îl întocmeşte.

Referitor la arhivarea statului de salarii, acesta se păstrează fie la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi, fie la compartimentul care a întocmit statele de salarii, după caz.