Consiliul Național al IMM-urilor reclamă dificultățile create mediului de afaceri de reformele fiscale

Creșterea salariului minim pe economie a generat dificultăți companiilor românești

Aproape 80% dintre respondenți consideră că aplicarea de la 1 ianuarie a măsurilor fiscale privind creșterea salariului minim brut pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei a creat dificultăți întreprinderilor lor. Un procent similar din rândul antreprenorilor intervievați consideră că această creștere a salariului minim brut pe economie a generat creșterea cheltuielilor cu personalul și pentru alte categorii de salariați decât cei încadrați în muncă cu salariul minim.

Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că jumătate dintre antreprenorii care au luat parte la acest chestionar au afirmat că au în vedere disponibilizarea unor salariați din firmele pe care le reprezintă, ca efect direct al creșterii salariului minim brut pe economie. Majoritatea acestor antreprenori au declarat faptul că urmăresc concedierea unui număr de până la cinci salariați în vederea ajustării cheltuielilor firmei la noile prevederi legale.

Pentru a asigura transferul contribuțiilor sociale pentru sănătate și pensii de la angajator în sarcina exclusivă a angajatului, antreprenorii intervievați au aplicat următoarele măsuri:

• creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat a fost aplicată de 72% dintre antreprenori;
• acordarea de prime lunare a fost o măsură aplicată de 13% dintre antreprenorii intervievați;
• creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la
• salariat - aplicată de 12% dintre antreprenori;
• alte măsuri au fost aplicate de aproape 2% dintre respondenți.

Efectele creșterii costurilor în cazul salariaților cu timp parțial de muncă

În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, măsura creșterii cheltuielii cu contribuțiile sociale până la nivelul salariului minim pe economie a provocat, de asemenea, dificultăți întreprinderilor, de această măsură plângându-se peste 80% dintre antreprenorii intervievați.

În plus, aproximativ două treimi dintre cei intevievați au reclamat faptul că, începând cu 1 ianuarie, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) ce încasează salarii nete mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

Pentru a compensa această creștere a contribuțiilor sociale la nivelul celor plătite pentru un salariu minim pe economie, antreprenorii au luat următoarele măsuri:

• aproape jumătate dintre aceștia au optat pentru creșterea salariilor de încadrare, astfel încât să asigure compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat;
• aproximativ 40% dintre persoanele intervievate au declarat că au optat pentru  restructurări sau concedieri în salariaților încadrați cu timp parțial de muncă.

Nouă din zece antreprenori au declarat faptul că reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative asupra microîntreprinderilor, dar și a IMM-urilor din România.

Printre cele mai importante efecte pe care aceste măsuri le-au avut asupra mediului de afaceri, antreprenorii au identificat:

• creșterea birocrației pentru angajator;
• efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
• creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, având în vedere necesitatea ajustării acestuia de la 1.450 de lei la 1.900 de lei;
• timpul foarte scurt stabilit pentru implementarea măsurilor;
• creșterea cheltuielilor administrative privind actualizarea programelor informatice;
• birocrația foarte mare implicată de organizarea și desfășurarea negocierilor colective cu angajații;
• creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorii pentru muncă;
• necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
• probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018;

Solicitările mediului de afaceri din România

În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, ceea ce a generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

Pentru ca aceste probleme să nu se repete și în 2018, CNIPIMMR solicită ca adoptarea acelor acte normative cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri să respecte următoarele principii:

• să fie asigurat un proces decizional deschis și transparent;
• evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea "testului IMM" şi aplicarea principiul "Gândiţi întâi la scară mică" nu numai în legislaţie, ci şi în cazul procedurilor administrative care afectează IMM-urile;
• cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
• restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
• termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
• respectarea principiului constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale, care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală.