Recursul: Ce motive pot fi invocate pentru anularea, în tot sau în parte, a unei hotărâri judecătoreşti

Spre deosebire de apel – calea ordinară de atac prin intermediul căreia părţile pot cere instanţei de apel să rejudece anumite aspecte cuprinse în hotărârea atacată (recurată) – recursul nu presupune rejudecarea fondului cauzei, ci numai casarea (anularea), în tot sau în parte, a hotărârii recurate şi trimiterea acesteia spre rejudecare instanţei competente. De regulă, recursul poate fi declarat împotriva hotărârilor pronunţate în apel, dar şi a celor care nu au putut fi atacate cu apel.

În esenţă, o hotărâre poate fi atacată numai pentru anumite motive de nelegalitate, şi anume:

1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale (de exemplu, când completul este format din doi judecători, în loc de trei);
2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător (sau complet de judecători) decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului, cu încălcarea legii;
3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe;
4. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești (dacă, de exemplu, a aplicat o lege înainte ca aceasta să intre în vigoare);
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității (spre exemplu, dacă hotărârea pronunţată în apel nu cuprinde numele judecătorilor);
6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat (în situaţia în care, în apel, s-a judecat a doua oară o cauză în care exista deja o hotărâre definitivă);
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Toate aceste motive de nelegalitate pot atrage numai casarea, în tot sau în parte, a hotărârii atacate, nu şi rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană este nemulţumită de soluţia dată de instanţa de apel, nu poate solicita instanţei de recurs să judece întreaga cauză, pentru a pronunţa o hotărâre diferită de cea din apel. Spre exemplu, dacă instanţa de apel a decis că reclamantul trebuie să primească despăgubiri în cuantum de 1.000 de lei din partea pârâtului, însă pârâtul consideră că suma este prea mare, acesta din urmă nu poate cere instanţei de recurs să rejudece cauza, să constate că reclamantului nu i se cuvin 1.000 de lei şi să modifice valoarea despăgubirilor. În schimb, poate cere anularea parţială sau totală a hotărârii atacate, invocând unul sau mai multe dintre motivele enumerate anterior. Orice alt motiv, care nu este cuprins în lista de mai sus, atrage nulitatea recursului.

Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

• numele, prenumele, domiciliul sau reședința părții care a formulat recurs (recurentul persoană fizică) sau numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea.;
• numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului (partea care nu a declarat recurs);
• indicarea hotărârii care se atacă;
• motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor (trebuie obligatoriu indicat unul sau mai multe motive din lista prezentată mai sus);
• semnătura părții sau a avocatului acesteia ori, după caz, a consilierului juridic.

Cererea de recurs se depune în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, împreună cu dovada achitării taxei de timbru și, dacă e cazul, cu împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic. Conform legii, părţile nu sunt obligate să fie reprezentate de un apărător în nicio etapă a procesului civil, aspect despre care puteţi citi mai multe informaţii aici.

Soluţiile instanţei de recurs

În cazul în care recursul a fost respins, hotărârea atacată rămâne definitivă şi îşi poate produce efectele.

Dacă recursul este admis, hotărârea recurată poate fi casată, în tot sau în parte, ceea ce înseamnă că dosarul se va trimite, de regulă, instanţei a cărei hotărâre a fost casată, pentru rejudecare. Prin urmare, această instanță va judeca din nou cauza, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate în faţa instanţei de recurs.

Notă: Acest articol face parte dintr-o serie informativă desfășurată de avocatnet.ro pentru informarea justițiabililor din România despre desfășurarea proceselor civile. Articolele din serie pot fi citite aici.