Taxa pe lăcomie: Economia, statul și consumatorii ar putea pierde mai mult decât ar beneficia de pe urma acesteia

În esență, am primit un comunicat de presă din partea Asociației Române a Băncilor, unde se susținea, printre altele, că efectele negative ale impunerii unei taxe pe lăcomie (alături de alte măsuri) ar putea să constea în afectarea posibilității de creditare. În schimb, acest lucru ar afecta consumul, care, la rândul său, ar afecta, în final, și bugetul de stat. De asemenea, se susține, în același loc, faptul că ar fi afectate și investițiile.

Bineînțeles, nu s-au făcut (și nici nu aveau cum să se facă) măsurători empirice cu privire la aceste afirmații, pentru a fi verificate. Astfel, aceste susțineri trebuie înțelese ca fiind bazate pe posibilele consecințe ale măsurilor Guvernului.

În același timp, în cazul taxei pe lăcomie, nici Guvernul nu a prezentat o analiză a efectelor acestei măsuri asupra stării economiei - și, în special, asupra piețelor financiare -, ci s-a limitat să prezinte niște probleme (creșterea ROBOR și posibilele efecte asupra creditelor neperformante), fără să detalieze, clar, cum taxa pe lăcomie ar rezolva problema asta.

De asemenea, nu a fost prezentată, în nota de fundamentare, nicio analiză cu privire la costurile și beneficiile măsurilor, care să ia în considerare atât posibilele consecințe benefice, cât și pe cele dăunătoare.

În același context, un comunicat primit de noi pe mail, din partea Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) se referă la alte elemente la care au impact asupra ROBOR: mai exact, elemente precum inflația, nivelul de lichiditate de pe piață, precum și riscul de creditare influențează ROBOR.

De exemplu, AAFBR susține că ROBOR este chiar la un nivel scăzut față de cât ar fi fost normal, având în vedere că rata medie a inflației, pentru ultimele 12 luni, este de 4,6%. Cu alte cuvinte, aceste sunt chestiuni sistemice și nu, neapărat, creații ale băncilor. 

În final, economistul Daniel Dăianu susține că măsura Guvernului s-ar putea să nici nu aibă efect asupra modelului de afaceri al băncilor, ceea ce ar însemna că inclusiv cu privire la beneficiile măsurii s-ar putea ridica anumite dubii.