România, condamnată la CEDO în dosarul "Maternitatea Giulești": Arestarea unui inculpat nu poate fi motivată de dorința de răzbunare a publicului larg

CEDO a decis marți că statul român trebuie să îi ofere despăgubiri în valoare de 5.000 de euro Florentinei Cîrstea, asistenta medicală condamnată în dosarul Maternitatea Giulești. Pagubele morale vor fi oferite pentru încălcarea unui articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privitor la justificarea arestului preventiv. Este vorba despre o decizie pe care CEDO a luat-o în cauza Cîrstea contra României nr. 10626/2011 și care se regăsește într-un comunicat de presă emis marți pe site-ul oficial al Curții Europene.

Astfel, CEDO subliniază faptul că asistenta medicală a fost arestată preventiv pe motiv că reprezenta un risc pentru ceilalți membri ai spitalului, însă tribunalul care a decis arestarea preventivă nu a oferit nicio explicație exactă a acestei decizii. Plângerea s-a făcut în baza articolului 5 din Convenție referitor la dreptul la libertate și siguranță, articol pe care CEDO a decis că statul român l-a încălcat în dosarul Maternității Giulești.

„Curtea a mai afirmat și până acum că (...) instanțele naționale sunt obligate să ofere motive specifice pentru care consideră că ordinea publică ar fi amenințată în cazul în care un inculpat nu ar fi arestat preventiv. Arestarea preventivă a unui inculpat trebuie să corespundă cu nevoile investigației criminalistice, nu să satisfacă o posibilă sete de răzbunare și pedepsire din partea publicului larg”, se arată în comunicatul CEDO.

CEDO a mai specificat și faptul că motivele oferite de instanțele naționale pentru arestarea preventivă a Florentinei Cîrstea nu au fost „nici relevante, nici suficiente”, drept pentru care s-a decis că art. 5, alin. 3 al Convenției a fost încălcat.

Prin urmare, Curtea a decis să condamne statul român la plata unor pagube morale în valoare de 5.000 de euro pentru încălcarea prevederilor Convenției.

Asistenta medicală a invocat și alte articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului în plângerea sa împotriva României, dar CEDO le-a respins ca nefondate, conform aceleiași decizii. Astfel, Curtea a decis să respingă plângerile bazate pe articolele privind respectarea vieții private (Cîrstea s-a plâns cu privire la publicarea în presă a fotografiilor sale) și dreptul la un remediu efectiv (reclamanta a pretins că nu a dispus de un remediu pentru a-și apăra drepturile).

Asistenta Florentina Cîrstea a fost condamnată definitiv în 2015 de Curtea de Apel București la doi ani și două luni de închisoare cu executare în dosarul incendiului izbucnit în 2010 în salonul de Terapie Intensivă nou-născuți din cadrul Secției de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, mai cunoscut drept maternitatea Giulești. În tragedie și-au pierdut viața șase nou-născuți, iar alți cinci au fost răniți grav.