Avantajele și dezavantajele impozitării bacșișului pentru firme și angajații lor

__________

ACTUALIZARE (04.01.2023): Măsura propusă inițial prin proiect de OUG a fost preluată ulterior într-un proiect de lege care a devenit Legea 376/2022, cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2023.
__________

Printr-un proiect de ordonanță de Guvern pus la jumătatea lunii în dezbatere, Finanțele propun reglementarea din nou a bacșișului și fiscalizarea acestuia. În principiu, orice sumă primită de la clienți, voluntar, între 0-15% din valoarea consumației va trebui trecută pe bonul fiscal și impozitată ca venit din altă sursă. Indiferent cum va fi plătit, cu numerar sau pe card, el va trebui trecut pe bonul fiscal (pe larg, despre reglementarea propusă, aici). Iată, în cele ce urmează, o scurtă radiografie a unor avantaje și dezavantaje ce pot fi regăsite la acest moment din analiza proiectului de ordonanță:

Firme

Un avantaj pentru firme este acela al unui control mai bun al sumelor încasate, sunt de părere cei de la Deloitte, într-o analiză pe marginea proiectului comunicată azi: "O eventuală impozitare a bacșișului ar însemna și un control mai bun din partea societăților în privința distribuirii acestor sume către angajați, dar și o reducere a riscurilor în cazul unui control ANAF, dacă se constată diferențe între sumele existente în casierie și cele marcate pe casa fiscală".

Proiectul acoperă totuși numai firmele cu activități pe codurile CAEN 5610 (restaurante) și 5630 (baruri și alte activități de servire a băuturilor). Pentru toate celelalte tipuri de activități unde se practică bacșișul, situația nu se schimbă, el rămâne în afara reglementării, firmele fiind libere să aleagă dacă pun și ele în practică ceva similar sau nu. Patronatele din turism propuneau, de curând, ca angajatorii care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate să poată înregistra un procent de maximum 8% din veniturile obţinute din această activitate ca sume asimilate bacşişului, înregistrate în contabilitate, urmând a fi distribuite salariaţilor, potrivit news.ro.

În forma propusă în dezbatere, proiectul care va reglementa impozitarea bacșișului în România îi va dezavantaja pe plătitorii de impozit specific din zona HoReCa și microîntreprinderile, în comparație cu plătitorii de impozit pe profit, așa cum detaliam în acest articol. Pentru cei ce plătesc impozit specific va genera obligații fiscale suplimentare - bacșișul va fi un venit din alte activități și va fi impozitat la capitolul impozitului pe profit, iar microîntreprinderile nu vor putea deduce sumele din bacșiș și vor avea astfel o bază impozabilă mărită. Toate astea, pentru că sumele din bacșiș se vor înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii, conform proiectului.

Pe de altă parte, mai subliniază fostul ministru de finanțe Irina Petrescu, într-un material pe ziare.com, e de așteptat ca în localurile unde nu funcționează plata cu cardul să se continue pe aceeași filieră ca și până acum: clientul lasă bacșișul, angajatul îl bagă în buzunar, nu-l declară și nu se plătește nicio taxă. Cu alte cuvinte, plata cu numerar face posibilă eludarea impozitării bacșișului. Cum ar putea fi însă descoperită? Fiscul va putea să-și dea seama unde nu se aplică reglementarea făcând niște comparații.

Din impozitul pe bacșiș vor intra în vistieria statului sume semnificative de bani. În nota de fundamentare care însoțește proiectul aflăm că valoarea estimată a bacșișului încasat în sectorul acesta ar fi undeva între 750 de milioane lei și 1,5 miliarde de lei. Dacă de la operatorii economici din zona servirii nu vor intra la stat sume mai mari de bani, ca urmare a reglementării impozitului pe bacșiș, atunci Fiscul va ști că undeva e o problemă cu aplicarea legii.

Angajați

Prin aceea că proiectul permite bacșișul și pe card, vor avea de câștigat cei care nu primeau bacșiș din lipsa de numerar a clientului.

Un avantaj subliniat încă de la punerea în dezbatere a proiectului de chiar ministrul finanțelor este acela că pentru salariații din domeniul servicii vor crește veniturile declarate, ceea ce îi va ajuta, în principal, în domeniul bancar, atunci când vor să se împrumute. Va putea crește, în acest context, și competitivitatea pe piața muncii, sunt de părere cei de la Deloitte. Doar că pentru cei care lucrează în alte activități unde se practică bacșișul (proiectul se referă doar la activitățile de la codurile CAEN 5610 și 5630), tratamentul acesta va fi unul discriminatoriu, pentru că angajatorii pentru care lucrează s-ar putea să nu dorească să aplice reglementarea, spun fiscaliștii Deloitte.

Angajații nu vor fi ei obligați să-și declare veniturile, pentru că impozitul va fi reținut de firmă și virat statului - cu alte cuvinte, ei primesc banii, la final, "gata impozitați". Impozitul este de 10%, cel general, nefiind trecute alte dări fiscale în dreptul acestor sume de bani în proiectul aflat acum în dezbatere. Știm că pentru salarii se plătesc și alte contribuții (la pensii și sănătate, în principal, la care se adaugă cea datorată de angajator și care are mai multe scopuri). Sumele din bacșiș vor fi considerate, în înțelesul Codului fiscal, ca venituri din alte surse.

Aici, atrage atenția fostul ministru de finanțe Irina Petrescu, lucrurile s-ar putea să se complice puțin pentru cei care mai obțin și alte tipuri de venituri (cele nesalariale), deoarece sumele din bacșiș ar ajunge să fie cumulate cu cele din alte surse (nu salarii) și să ducă astfel la obligația de plată a contribuției la sănătate (CASS).

"În cazul în care câștigă din bacșiș și din alte surse peste plafonul de 24.960 de lei pe an (12 salarii minime brute, plafonul de la declarația unică - n.red.), angajatul trebuie să depună o declarație unică și să plătească un CASS pe acest venit de 10% din 12 salarii minime brute, adica 2.496 lei", e de părere Irina Petrescu.

O problemă mai este și în cazul livrărilor la domiciliu - aici, proiectul prevede că nu va fi obligatorie evidențierea pe bon a bacșișului și, prin urmare, nici impozitarea lui nu se va mai face la fel. Asta poate duce la situații discriminatorii între angajații aceleiași firme, unde unii lucrează în local și alții se ocupă cu livrarea la domiciliu, o facilitate pe care tot mai mulți se arată dispuși să o ofere sau o oferă deja. Mai exact, unii vor plăti impozit pe ce primesc de la client, alții nu neapărat.

"Nu este normal ca bacșișul să fie tratat diferit de la caz la caz. Dacă bacșișul e impozabil, atunci el trebuie să fie impozabil pentru toată lumea, altfel ajungem în situații în care două persoane care câștigă la fel plătesc taxe diferite", punctează fostul ministru pentru ziare.com.

Atenție! Proiectul de OG cu impozitarea bacșișului NU se aplică momentan. Acesta trebuie întâi adoptat de Guvern, iar aplicarea prevederilor e programată oricum să se aplice de la 1 octombrie.