De vineri, școlile vor fi obligate să-i înscrie și pe cei fără CNP

Începând de vineri, grădinițele, școlile și liceele din țara noastră vor trebui să permită înscrierea tuturor celor care fac o solicitare în acest sens, chiar dacă nu dețin un CNP și, din această cauză, un certificat de naștere sau act de identitate. Aici putem vorbi despre copii, dar și despre persoane adulte, care n-au certificate de naștere sau CNP.

Măsura regăsită în Legea nr. 221/2019, document apărut marți în Monitorul Oficial și care modifică Legea educației naționale, este menită să permită tuturor persoanelor din țara noastră accesul la școală, cel puțin în perioada în care învățământul este obligatoriu.

Așadar, de vineri, lipsa CNP-ului și, astfel, a certificatului de naștere nu va mai reprezenta o piedică pentru înscrierea la școală și participarea (cel puțin) la cursurile școlare din perioada învățământului obligatoriu.

Din păcate, chiar și în 2019, în România există mii de persoane ce nu au alocat un CNP și, din această cauză, nici acte de identitate. Potrivit estimărilor unor reprezentanți ai statului, în 2016 existau cel puțin 10.000 de persoane fără un certificat de naștere și aproximativ 160.000 de persoane fără acte de identitate.

La înscrierea în sistemul de învățământ din România, potrivit legislației în vigoare, este nevoie, pe lângă cererea-tip de înscriere și actele de identitate ale părinților, de certificatul de naștere al solicitantului sau actul de identitate.

În prezent, durata învățământului obligatoriu este de 11 clase, dar, începând din 2020, ea se va majora cu trei ani. Mai exact, de anul viitor, la cele 11 clase obligatorii din prezent se vor adăuga și clasa a XI-a și a XII-a de liceu, dar și grupa mare a grădiniței.

Cum pot cei fără CNP să obțină un certificat de naștere

După cum reiese din Metodologia pentru soluționarea problemei lipsei actelor de stare civilă, de identitate și locative, document realizat de Guvernul României, cei fără CNP pot rezolva situația prin procedura înregistrării tardive a nașterii.

Potrivit documentului Executivului, complexitatea acestei proceduri crește proporțional cu vârsta persoanei fără certificat de naștere. La modul concret, pentru înregistrarea tardivă a nașterii, o persoană trebuie să depună, la judecătoria pe a cărei rază locuiește, o cerere în acest sens. Ulterior, instanța va solicita serviciului de evidență a populației să verifice dacă nașterea persoanei a fost înregistrată la starea civilă sau la evidența populației.

Dacă se dovedește că nașterea a fost înregistrată, evidența populației propune instanței respingerea cererii. Dacă nu a fost înregistrată nașterea, procedura de înregistrare tardivă a acesteia va merge mai departe. În paralel, se va face și o expertiză medico-legală, care va reprezenta o probă importantă în procesul de înregistrare tardivă.

Pe durata procesului, solicitantul trebuie să participe la trei înfățișări succesive în instanță. La 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, nașterea solicitantului va fi notată în registrele de stare civilă. În cazul în care solicitantul este major, acestuia i se eliberează un act de identitate provizoriu (pentru câteva zile), document ce-l va ajuta să-și ridice certificatul de naștere.

În cazul în care persoana care solicită înregistrarea nașterii și obținerea unui CNP este majoră sau părinții copilului minor nu au acte doveditoare ale domiciliului ori mama copilului nu are ea însăși certificat de naștere, procedura se complică, fiind nevoie, în funcție de fiecare situație în parte, de parcurgerea mai multor pași. Procedura de înregistrare tardivă a nașterii durează, în majoritatea cazurilor, cel mult un an.