Însă de ce au început inspectorii fiscali să se adreseze Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției? Din explicațiile celor de la EY reiese că sesizările trimise Parchetului erau, aproape în totalitate, sortite eșecului, din moment ce peste 90% dintre ele duceau la neînceperea urmăririi penale pentru faptele sesizate de inspectorii Fiscului.
„După cum știți, acum câțiva ani am avut de a face cu exacerbarea plângerilor penale făcute de către organele de inspecție fiscală. Plângerile penale mergeau în principal către Parchet. Ei bine, în ultimul an, am observat o mutare a interesului din cadrul Parchetului către Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”, a dezvăluit Emanuel Băncilă, partener la Radu și Asociații, societate de avocatură asociată EY România, la o conferință recentă de fiscalitate.
Specialistul a atras atenția că cercetările penale făcute de direcția specializată a Poliției vizează perioade destul de mari, mult mai mari decât termenul general de cinci ani de prescripție fiscală. Practic, prescripția penală a faptelor de evaziune are reguli diferite față de cele ale prescripției fiscale. Astfel, cercetările actuale vizează inclusiv chestiuni din anul 2008.
„Sunt vizate și se fac analize pe mai multe industrii, în special în ceea ce privește serviciile de management și acele shared services, care sunt alocate societăților din România de către grup. Și, în principal, este vizată realitatea tranzacțiilor. Dacă ne uităm puțin la denumirea structurii care face aceste analize și cercetări, probabil că ne-am putea pune întrebarea unde a fost această Direcție până acum? Și trebuie să vă spun că sunt vizate perioade mari, perioade care depășesc termenul de prescripție fiscală -- vorbim de perioade începând cu 2008 - 2010 --, întrucât termenul de prescripție, în ceea ce privește declararea sau declararea incompletă a bazei impozabile, este diferit față de cel prevăzut de Codul de procedură fiscală”, a lămurit Emanuel Băncilă.
Regulile pentru calcularea termenului de prescripție penală diferă în funcție de gravitatea faptelor cercetate de polițiști. Însă ideea de bază este că data de la care începe să curgă termenul de prescripție poate fi greu de stabilit, mai ales în cazurile în care vorbim de infracțiunile continue.
„Care este termenul de prescripție în domeniul penal? Depinde de gravitatea infracțiunii - în general, la infracțiunile de peste 500.000 de euro, termenul de prescripție este de zece ani. Numai că... care este data de la care începe să curgă acest termen? Dacă avem de a face cu o infracțiune continuă, cu alte cuvinte, dacă avem de a face cu o bază de impozitare subdeclarată, de exemplu, din 2008 și a continuat această nedeclarare până în 2010, termenul de prescripție este întrerupt, el nu începe să curgă. El începe să curgă fie de la data la care a început o cercetare penală, fie de la data la care s-a constatat fapta. Deci, se poate merge, în teorie, foarte mult în spate. (...)
Dar este total diferit față de termenul de prescripție din domeniul fiscal, unde am cinci ani, care încep să curgă de la data de 1 iulie sau 1 ianuarie a anului următor, în funcție de exercițiul fiscal. Deci, prescripția nu este o instituție care să oprească organul de cercetare penală. Exact despre asta vorbim, despre prescripția pe evaziunea fiscală”, a detaliat partenerul de la Radu și Asociații.
În aceste condiții, specialistul a avertizat că firmele n-ar trebui să se mire dacă sunt contactate de Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în legătură cu fapte de evaziune fiscală. Conform site-ului Poliției, această Direcție este o unitate specializată, care asigură o aplicare unitară a actelor normative și care are ca obiectiv prioritar prevenirea și combaterea criminalității economico-financiare.
„Direcția de Investigare a Criminalității Economice funcționează în principal ca structură de conducere, coordonare, sprijin, îndrumare și monitorizare a structurilor teritoriale, putând efectua și activități proprii de investigare și/sau cercetare a infracțiunilor date în competență. De asemenea, cooperează, în condițiile legii, cu structuri similare din alte țări, precum și cu organisme internaționale abilitate în domeniul combaterii criminalității economico-financiare”, mai scrie pe site-ul Poliției.
Principalele controale fiscale la care pot fi supuse firmele sunt inspecția fiscală, controlul inopinat și controlul antifraudă, despre care am scris recent mai multe.