avocatnet.ro 
Măsuri sanitare de luat la locul de muncă
Angajatorii au obligația legală de a asigura angajaților lor materialele igienico-sanitare pentru a îndeplini cerințele de securitate și sănătate în muncă - inspectorii de muncă avertizează asupra acestui lucru. Dacă varianta muncii de acasă nu e fezabilă/posibilă, atunci măsurile sanitare la locul de muncă sunt absolut obligatorii. Cei care nu respectă acest lucru pot fi amendați cu sume cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei.
Dacă autoritățile îi obligă, angajații trebuie să stea acasă
Vorbim de măsura autoizolării, dar și de carantină, cazuri în care angajații nu mai pot pleca de acasă, cu atât mai puțin să meargă la muncă. Asta presupune concediu medical pentru respectivii izolați, aceștia având dreptul să primească indemnizație de concediu medical de circa 75% din salariu.
Angajații nu pot decide, unilateral, să nu mai vină la muncă din cauza gripei
Atunci când absentează fără motiv de la serviciu, salariaţii săvârşesc o abatere disciplinară, pentru care pot fi sancţionaţi. Exceptând situația în care se află în concediu medical pentru carantină sau autoizolare impusă de autorități, când intră automat în concediu conform legislației muncii, angajații nu pot să ia singuri decizia de a sta acasă din motive medicale în contextul coronavirusului.
Munca "remote": ce variante au angajatorii din punct de vedere legal
Codul muncii permite modificarea locului și felului muncii și unilateral, adică fără acordul salariatului, dacă sunt situații de forță majoră sau ca măsură de protecție a salariatului. Deocamdată, noțiunea de forță majoră nu poate fi folosită pentru că nu există încă o epidemie declarată de coronavirus în România. Angajatorii ar putea încerca să argumenteze însă modificarea locului muncii pe necesitatea de a proteja angajatul, trimițându-l astfel să lucreze de acasă.
Altfel, modificarea locului muncii e o chestiune ce presupune modificarea contractului și acordul dintre firmă și angajat.
Singurele variante pe care legislația muncii le prevede pentru munca "remote" sau de la distanță sunt telemunca și munca la domiciliu. Prima are o lege specială și presupune un contract adaptat telemuncii, pe când munca la domiciliu este succint tratată de Codul muncii. Redacția noastră a prezentat o comparație a celor două forme de muncă, acum ceva timp, în acest material.
Flexibilizarea programului de muncă pentru cei care trebuie să stea acasă cu copiii
Luni, autoritățile au decis să suspende cursurile în unitățile de învățământ din țară de miercuri și până vinerea viitoare, existând însă riscul ca această măsură se prelungească. În acest context, Ministerul Muncii a venit azi cu propunerea ca, de la caz la caz, să se încerce flexibilizarea raporturilor de muncă pentru ca unul dintre părinți să poată sta acasă cu copiii sau ca să se reducă riscul răspândirii coronavirusului.
Prima dintre măsurile recomendate de minister este stabilirea unor programe de muncă individualizate, cu acordul sau la solicitarea salariatului. De pildă, să vină la muncă jumătate din program, restul timpului să lucreze de acasă.
Angajații lucrează de acasă? Atenție la riscurile de securitate a datelor
Riscurile de securitate în privința protecției datelor personale sunt mult mai mari când se lucrează "remote". De pildă, angajatul de acasă ar putea fi tentat să acceseze anumite site-uri de acasă pe care la muncă nu le accesează sau să fie, în mare, mai neatent cu munca sa față de cum este când lucrează de la birou.
Primul pas pe care firmele trebuie să-l facă în direcția asigurării împotriva riscurilor este să evalueze aceste riscuri și să încerce să le identifice cât mai concret, să vadă care sunt/pot fi verigile slabe, unde există deficiențe și, cel mai important, să le facă un training angajaților pentru a-i face să conștientizeze riscurile.
Orice activitate profesională desfășurată în alt loc decât cel organizat și, în mod implicit, supravegheat într-o oarecare măsură de superiori, necesită un plus de disciplină, autocontrol, capacitate de organizare, subliniază specialiștii. Angajatorii trebuie să pună accent și pe buna înțelegere și respectare de către angajaților a clauzelor de confidențialitate (inclusiv Regulamentul european privind protecția datelor), a tuturor datelor cu care acesta intră în contact și la care pot avea acces și alte persoane prezente în locația în care acesta își desfășoară activitatea. Instruirea angajaților este cel mai important lucru în prevenirea riscurilor de securitate.
Suspendarea și întreruperea activității - când sunt plătiți angajații care stau acasă?
Situațiile de forță majoră (spre exemplu, dacă vorbim de orașe închise de autorități sau de o interzicere/limitare a contactului între persoane) pot duce la suspendarea temporară a activității firmei și a contractelor individuale de muncă ale salariaților. În această perioadă, angajații nu sunt plătiți. A doua opțiune a unor angajatori este întreruperea temporară a activității din motive economice. Lipsa de personal (salariați în carantină sau autoizolare, de pildă) poate aduce dificultăți economice angajatorului la prestarea serviciilor sau comercializarea bunurilor. În această situație, salariații se află la dispoziția angajatorului, pentru eventuala reluare a activității, și sunt plătiți cu 75% din salariul de bază.
Măsuri "extreme" în vremuri cu dificultăți economice
În eventualitatea unei epidemii de coronavirus în România care să afecteze serios activitatea și situația financiară a firmelor, nu este exclus ca acestea să opteze, ca salvare, pentru reduceri salariale și chiar disponibilizări. Reducerile salariale nu se pot face însă decât cu acordul angajaților și asta înseamnă acte adiționale la contractele de muncă. Cât privește disponibilizările, putem vorbi doar de concedierile pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, iar motivul trebuie să fie desființarea posturilor, prin reorganizarea activității (doar că asta presupune modificări interne mai întâi și abia apoi concedierea).
ContSters598650
Comentarii articol (0)