Legiuitorul face referire la două principii diferite, respectiv egalitatea de șanse și egalitatea de tratament.
În privința egalității de șanse, angajatorul este obligat să ofere tuturor salariaților șansa de a participa periodic la astfel de programe, chiar dacă pentru exercitarea funcției pe care o ocupă nu au intervenit modificări din punct de vedere al calificării. Pentru îndeplinirea acestei obligații, angajatorul poate, conform planului de formare profesională, să propună salariaților programe de formare profesională prin care aceștia să dobândească o altă calificare, diferită de cea necesară pentru funcția/ocupația pe care o au în prezent și care se regăsește în organigrama angajatorului ori pe care acesta o are în vedere pentru dezvoltarea activității.
Egalitatea de tratament are în vedere includerea fără discriminare în programul de formare profesională a tuturor salariaților care ocupă aceeași funcție, cu respectarea intervalului de timp prevăzut în Codul Muncii, respectiv o dată la doi sau la trei ani, în funcție de mărimea angajatorului.
Nu se poate considera că există o diferență de tratament atunci când angajatorul stabilește ordinea în care salariații vor beneficia de formare profesională, dacă s-a respectat intervalul prevăzut de lege.
Angajatorul, după consultarea cu organizația sindicală ori cu reprezentanții salariaților, după caz, va stabili ordinea în care salariații vor participa în cadrul programelor de formare profesională, ținând cont de necesitățile sale.
Astfel avem prima situație, aceea în care angajatorul, atunci când va elabora planul de formare profesională, va avea în vedere în primul rând eficientizarea activității și va decide pentru ce funcții vor fi accesate cu prioritate programele de formare.
Ulterior stabilirii funcțiilor care vor avea acces la formare profesională, tot cu consultarea organizației sindicale sau a reprezentanților salariaților se va stabili ordinea în care salariații vor accesa respectivele programe. Tot angajatorul, având prerogativa organizării activității, va decide în acest sens, astfel încât activitatea să poată continua fără a-i aduce prejudicii.
Se va ține cont și de disponibilitatea salariaților propuși pentru accesarea programului, iar în situația în care o parte dintre aceștia refuză, vor avea prioritate cei care acceptă. Ulterior se vor relua negocierile cu cei care au refuzat inițial, fiind astfel îndeplinită obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații.
Dreptul salariaților de acces la formare profesională nu este încălcat atunci când este respectată perioada de timp impusă de lege și nici nu se consideră a fi încălcat dreptul cu privire la egalitatea de șanse și de tratament dacă angajatorul a oferit tuturor salariaților posibilitatea de a participa.
Mai mult, prin obligația angajatorului de a consulta organizația sindicală sau reprezentanții salariaților, legiuitorul a avut în vedere eliminarea oricăror forme de încălcare a drepturilor și intereselor salariaților.
Cu toate acestea, atunci când există o disproporționalitate între perioada impusă salariatului conform art. 198 din Codul Muncii și costurile programului de perfecționare ori beneficiile salariatului, acesta poate refuza să participe, dar trebuie să-și îndeplinească sarcinile de serviciu conform fișei postului.
Conform art. 198 din Codul Muncii, salariații care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adițional.
Nerespectarea de către salariat a acestei interdicții determină obligarea sa la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adițional la contractul individual de muncă. Obligația revine și salariaților care au fost concediați în perioada stabilită prin actul adițional, pentru motive disciplinare.
Totodată, salariații care au încheiat un act adițional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot negocia și pot primi în afara salariului corespunzător locului de muncă și alte avantaje în natură pentru formarea profesională.
Acest articol face parte dintr-o campanie informativă avocatnet.ro pe tema formării profesionale în cadrul relațiilor de muncă, în care ne-am propus, cu ajutorul specialiștilor, să abordăm aspecte teoretice și practice importante pentru firme și angajații acestora. Toate materialele din această serie pot fi citite aici.