Dialogul social european

În 2016 a fost publicată versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, iar dialogul social reprezintă un obiectiv comun al statelor membre. Scopul dialogului social este de a îmbunătăți guvernanța europeană prin implicarea partenerilor sociali în procesul decizional și în procesul de punere în aplicare.

Dialogul social european se referă la discuții, consultări, negocieri și acțiuni comune care implică organizațiile ce reprezintă cele două părți ale industriei, respectiv angajatorii și lucrătorii, având două forme principale:

• un dialog tripartit care implică și autoritățile publice;
• un dialog bipartit între angajatorii europeni și organizațiile sindicale corespondente.

Uniunea și statele membre au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii.

În același timp, Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale, facilitând dialogul dintre aceștia.

Sunt vizate următoarele domenii:

• îmbunătățirea, în special, a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor;
• condițiile de muncă;
• securitatea socială și protecția socială a lucrătorilor;
• protecția lucrătorilor în caz de reziliere a contractului de muncă;
• informarea și consultarea lucrătorilor; 
• reprezentarea și apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor și angajatorilor, inclusiv administrarea comună, fără a fi afectate drepturile cu privire la remunerați, grevă și libertatea de asociere;
•  condițiile de muncă pentru resortisanții din țările terțe care sunt rezidenți legali pe teritoriul Uniunii;
• integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale;
• egalitatea dintre bărbați și femei în ceea ce privește șansele pe piața forței de muncă și tratamentul la locul de muncă;
• lupta împotriva marginalizării sociale;
• modernizarea sistemelor de protecție socială, fără a aduce atingere securității și protecției sociale a lucrătorilor.

Pentru realizarea scopului, Parlamentul European și Consiliul:

• pot adopta măsuri menite să încurajeze cooperarea între statele membre prin inițiative destinate să sporească cunoștințele, să dezvolte schimburile de informații și a celor mai bune practici, să promoveze abordările novatoare și să evalueze experiențele dobândite, cu excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative;
• pot  adopta, prin intermediul directivelor, recomandări minime aplicabile treptat, ținând seama de condițiile și de reglementările tehnice existente în fiecare dintre statele membre; aceste directive evită impunerea constrângerilor administrative, financiare și juridice susceptibile să frâneze crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

La nivel european este încurajată cooperarea dintre statele membre și facilitează coordonarea acțiunii acestora în toate domeniile politicii sociale aflate sub incidența prezentului capitol și, în special, în domeniile privind: 

• ocuparea forței de muncă;
• dreptul muncii și condițiile de muncă;
• formarea și perfecționarea profesională;
• securitatea socială;
• protecția împotriva accidentelor și a bolilor profesionale;
• igiena muncii;
• dreptul de asociere și negocierile colective dintre angajatori și lucrători.

Comisia Europeană trebuie să se consulte cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale, aceștia având la dispoziție nouă luni pentru a negocia și încheia un acord pe care fie îl pun în aplicare în mod voluntar, fie solicită Comisiei, în comun, să adopte o decizie de aplicare. După expirarea termenului, dacă nu s-a ajuns la un acord, Comisia va relua activitatea legată de propunerea în cauză.

În 2002 a fost semnat primul acord care urma să fie pus în aplicare ca „acord autonom” și viza munca la distanță (teleworking), această formă de prestarea a activității salarizate fiind transpusă în lege și în România, în 2018. Ulterior au fost încheiate acorduri privind stresul la locul de muncă, permisul european pentru șoferii care desfășoară un serviciu de interoperabilitate transfrontalieră (ambele din 2004), hărțuirea și violența la locul de muncă (2007), piața a forței de muncă incluzivă (2010), îmbătrânirea activă și o abordare inter-generațională (2017) și digitalizarea (2020).

Comitetul european de întreprindere este un organism permanent al cărui scop principal este informarea și consultarea salariaților în întreprinderile și grupurile de întreprinderi transnaționale, la nivel european.

Un Comitet european de întreprindere se poate constitui în orice întreprindere sau grup de întreprinderi care angajează cel puțin 1.000 de lucrători în toate statele membre ale Spațiului Economic European și care are cel puțin câte 150 de angajați în două țări membre diferite.

Dispozițiile privind constituirea și funcționarea Comitetelor europene de întreprindere, stabilite prin Legea nr. 217/2005 se aplică:

• întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară care au conducerea centrală în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;
• întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într-un stat membru, dar și-a desemnat un reprezentant în România;
• întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într-un stat membru și nici nu și-a desemnat un reprezentant într-un stat membru, atunci când filiala, sucursala sau orice alt sediu secundar al unei astfel de întreprinderi ori, după caz, întreprinderea membră a grupului care angajează cel mai mare număr de salariați într-un stat membru este situată în România.

Acordul privind constituirea și funcționarea comitetelor europene de întreprindere stabilește cel puțin:

• întreprinderile care compun grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară sau filialele, sucursalele ori alte sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară cărora li se aplică acordul
• componența comitetului european de întreprindere, numărul de membri, repartiția locurilor, ținând seama de necesitatea unei reprezentări echilibrate a salariaților în funcție de activități, categorii și sexe, precum și durata mandatului membrilor
• atribuțiile și procedura de informare și consultare a comitetului european de întreprindere, precum și modalitățile de corelare a informării și consultării comitetului european de întreprindere și a informării și consultării organizațiilor naționale de reprezentare a salariaților
• locul, frecvența și durata reuniunilor comitetului
• după caz, componența, modalitățile de numire, atribuțiile și modalitățile de reunire a comitetului restrâns constituit în cadrul comitetului european de întreprindere
• resursele financiare și materiale necesare funcționării, care vor fi alocate comitetului
• data de intrare în vigoare a acordului și durata acestuia, procedura de modificare sau încetare a acordului, condițiile și procedura de renegociere a acestuia, inclusiv, după caz, atunci când intervin modificări ale structurii întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară.

Conducerea va convoca, cel puțin o dată pe an, o reuniune cu comitetul european de întreprindere, pentru a-l informa și a-l consulta cu privire la evoluția activității întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară și a perspectivelor acesteia, în baza unui raport elaborat de conducerea centrală. Informarea va viza cel puțin următoarele aspecte:

• structura întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară;
• situația economică și financiară a acestora;
• evoluția probabilă a activităților întreprinderii sau grupului de întreprinderi;
• producția și vânzările întreprinderii sau ale grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară;
• situația angajărilor și previziunile de dezvoltare în acest domeniu;
• investițiile;
• principalele modificări care privesc organizarea întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi;
• introducerea de noi metode de lucru sau noi procedee de producție;
• transferurile de producție, fuziunile, reducerea dimensiunii sau închiderea întreprinderilor, a filialelor, sucursalelor ori a altor sedii secundare sau a unor părți importante ale acestora;
• concedierile colective.

Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei următoarele fapte:

• obstrucționarea constituirii, organizării sau funcționării grupului special de negociere, a comitetului european de întreprindere sau împiedicarea instituirii ori aplicării procedurii de informare sau consultare a angajaților de către un membru al conducerii centrale ori al conducerii de un alt nivel în cadrul unei întreprinderi de dimensiune comunitară sau al unui grup de întreprinderi de dimensiune comunitară ori de către o persoană care acționează în numele acestora;
• discriminarea unui membru al grupului special de negociere, al comitetului european de întreprindere sau al unui reprezentant al salariaților, care acționează conform prezentei legi;
• divulgarea informațiilor cu caracter confidențial de către persoanele cărora le-au fost comunicate în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta lege.

Acest material face parte dintr-o serie de articole pe tema dialogului social. Toate materialele din serie se regăsesc aici.