Autoritățile fiscale deja au derulat până acum câteva controale privind tranzacțiile cu criptomonede, spun specialiștii Deloitte România. Având în vedere creșterea numărului de persoane care fac asemenea tranzacții, aceștia spun că nu-i deloc exclus ca, în viitorul apropiat, să vedem din ce în ce mai des astfel de verificări ale Fiscului. Deși tratamentul fiscal al veniturilor din criptomonede este destul de clar, principala problemă este cu momentul de la care intervin efectiv obligațiile fiscale.
„Declararea veniturilor obținute din orice sursă și plata impozitelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă obligații pentru orice contribuabil, cu excepția categoriilor prevăzute expres în Codul fiscal. În caz contrar, se aplică sancțiunile impuse de lege, respectiv penalități și dobânzi de întârziere stabilite de autoritățile competente.Există deja cazuri de controale fiscale derulate în trecut, care vizau tranzacțiile cu criptomonede, unele dintre ele ajungând chiar în fața instanțelor de judecată pentru a confirma sau infirma obligațiile fiscale stabilite de autorități. Și, având în vedere expansiunea acestei zone financiare, este de așteptat ca astfel de controale să apără cu o frecvență mai ridicată în perioada următoare”, au precizat
Raluca Bontaș, Partener, și
Cătălin Barbu, Consultant Senior, Global Employer Services, ambii de la Deloitte, într-o opinie remisă joi redacției noastre.
Așa cum spuneam, actualmente este un pic neclar
momentul de la care intervin obligațiile fiscale ale persoanelor care au câștiguri din criptomonede. Teoretic, acest moment este cel în care criptomonedele sunt
transformate în lei sau în valută. Însă momentul ar putea fi, de fapt, cel ulterior transformării, dacă fondurile sunt
transferate într-un cont bancar - totul depinde de platforma în care se obțin criptomonede. Atât timp cât criptomonedele sunt păstrate sub formă de criptomonede, posesorul lor n-are niciun fel de obligație fiscală (teoretic, la fel e și dacă transformarea se face doar în platforma în care s-au obținut câștigurile, unde nu există posibilitatea de a achiziționa bunuri sau servicii).
„În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale (lei, euro, dolari etc.). Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare, care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională. Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale.În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului (de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziția de unități de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei). În consecință, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține.Trebuie ținut cont, totuși, de particularitățile fiecărei platforme. Mecanismele derulate în spatele unei simple conversii din criptomonedă în monedă convențională pot fi complexe și nu sunt întotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul în care beneficiul părăsește tărâmul virtual pentru cel tangibil, reglementat. Spre exemplu, dacă în spatele portofelului electronic pentru monede convenționale pus la dispoziția utilizatorilor stă un cont bancar, iar fiecare conversie este reflectată în cadrul acestui cont bancar (și nu doar în cadrul aplicației), o astfel de acțiune aduce fondurile în sfera reglementată și vizibilă pentru autoritățile fiscale. Prin urmare, autoritățile pot considera că în acest caz chiar și simpla conversie și reflectare a fondurilor în cadrul platformei în monedă convențională constituie un moment la care veniturile devin impozabile”, au explicat cei doi specialiști.
Evident, trebuie luat în calcul și momentul la care criptomonedele sunt
folosite pentru a cumpăra bunuri și servicii. Acest moment este, de asemenea, unul care vine cu obligații fiscale, tocmai pentru că posesorul capătă efectiv beneficii de pe urma câștigurilor sale.
„Adițional, trebuie să avem în vedere și evoluția continuă a configurației platformelor, dat fiind faptul că unele dintre ele permit achiziționarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de aceste entități. În astfel de situații, nu mai putem vorbi despre o lipsă a tangibilității unui beneficiu”, au spus Raluca Bontaș și Cătălin Barbu.
Care sunt obligațiile fiscale? În primul rând, vorbim de
declararea personală a câștigurilor, prin intermediul declarației unice, până la data de 25 mai. Se declară atât câștigurile aferente anului anterior, cât și câștigurile estimate în anul curent. În al doilea rând, pentru aceste câștiguri
se datorează
impozit pe venit (cotă: 10%) și, dacă se depășește un plafon de 12 salarii minime brute,
contribuția la sănătate (cotă: 10%).
„Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate. Anul acesta, declarația trebuie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate, dar nu și contribuției de asigurări sociale.În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele gas fees
)”, au lămurit specialiștii.
Totuși, avem o precizare importantă la impozitul pe venit - pentru veniturile obținute din România, trebuie introdus direct câștigul realizat în declarația unică (deducerile se fac în avans), dar, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate și ele în declarație (adică se introduc venitul brut și cheltuielile/sumele deductibile).
„Referitor la contribuția la sănătate, pentru anul 2020 contribuția este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate (fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extrasalariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară (pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei). Cota de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor (odată ce acestea depășesc pragul menționat)”, au mai spus cei de la Deloitte.
Orice câștig din criptomonede se taxează? Nu. Specialiștii au subliniat în mod expres că
„sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.”
„Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacționare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste zece milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021. Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune, astfel că apar tot mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu monede virtuale”, au mai spus cei de la Deloitte.
În prezent, cea mai cunoscută criptomonedă este bitcoin. Conform informațiilor obținute cu ajutorul
Google, reiese că, la acest moment,
un bitcoin = 252.145 lei.