Sancționarea salariatului care a folosit declarații nereale pentru a beneficia de zilele libere acordate părinților este legală, potrivit unei instanțe

Tribunalul Argeș a hotărât recent că este legală sancționarea salariatului care a folosit declarații nereale pentru a beneficia de zile libere în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența fizică.

În contextul limitării sau suspendării activităților didactice care se desfășoară cu prezența fizică a copiilor și pentru a asigura supravegherea copiilor de până la 12 ani, prin OUG 147/2020 și prin OUG 110/2021, Guvernul a stabilit condițiile în care părinții pot solicita și beneficia de zile libere.

Indemnizațiile cuvenite salariaților erau ulterior decontate în baza cererii depuse de angajator la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia, după caz, însoțită de documente justificative privind îndeplinirea condițiilor de decontare a indemnizației.   

Printre documentele pe salariatul care solicită acordarea zilelor libere regăsim și declarația că nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni, că nu are contractul de muncă suspendat și nici nu se află în situația prevăzută de art. 1 alin (6) lit. e) în cazul OUG 147/2020 în cazul litigiului analizat sau art. 3 lit. e) din OUG 110/2021 în prezent.

Conform acestor dispoziții, dacă unul dintre părinți nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, celălalt părinte nu poate beneficia de zile libere pentru supravegherea copiilor.

În cazul analizat, salariata a transmis angajatorului o declarație care cuprindea aspecte nereale, soțul nefiind încadrat în muncă și nici nu figura ca realizând venituri conform dispozițiilor legale, precizând că acesta nu se află pe teritoriul României.

Salariatei i-au fost acordate zile libere în două tranșe, în baza unor cereri diferite care aveau atașate declarațiile soțului și a beneficiat de indemnizația prevăzută de lege.

Util: 16 întrebări și răspunsuri despre acordarea zilelor libere plătite pentru părinți

Suma a fost achitată de angajator care, solicitând decontarea către AJOFM, a primit soluția de respingere a cererii întrucât din cercetări a reieșit că soțul salariatei nu era încadrat în muncă la momentul respectiv.

După primirea documentului prin care i-a fost refuzată decontarea indemnizației, angajatorul a declanșat procedura cercetării disciplinare pentru abaterea de a fi făcut declarații false, cercetare finalizată prin decizia nr. nr. 1636/10.03.2021 prin care i s-a aplicat sancțiunea reducerii salariului de bază cu 5% pe o lună, iar pentru recuperarea prejudiciului creat angajatorului constând în suma încasată necuvenit, cu titlu de indemnizație, iar salariata a fost de acord să achite debitul în patru tranșe lunare a câte 656 lei fiecare.

În urma verificărilor efectuate în cadrul cercetării prealabile, s-a stabilit că salariata a încălcat dispozițiile regulamentului intern și a comis abaterea disciplinară constând în „falsificarea unor acte generatoare de drepturi”, fiind sancționată disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 5% pentru o lună.

Cererea salariatei privind anularea deciziei de sancționare și a notei de constatare și evaluare a pagubei a fost respinsă, instanța de fond constatând că angajatorul a întocmit cele două acte juridice conform dispozițiilor legale și ale regulamentului intern, iar salariata nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa.

Observăm că în cazul prezentat angajatorul avea prevăzută o astfel de abatere disciplinară, iar prejudiciul a fost individualizat într-o notă de constatare și evaluare, fiind îndeplinite și condițiile legale privind recuperarea cu acordul părților în rate lunare.

Notă: Hotărârea nu este definitivă, părțile având la dreptul de a exercita calea de atac în termen de 10 de la comunicare.